Fenomenul îngrozitor care omoară mai mulți oameni decât pandemia de COVID. Poate fi și mai rău
Un raport al Organizației Unite a Națiunilor (ONU) arată că pandemia de COVID-19 omoară mai puțini oameni decât poluarea, fapt pentru care se cere „o acțiune imediată și ambițioasă“. Cifrele sunt îngrijorătoare. Care sunt măsurile propuse de ONU și în ce cazuri s-ar putea ajunge la o posibilă relocare a comunităţilor afectate, afli în rândurile de mai jos.
Fenomenul îngrozitor care omoară mai mulți oameni decât pandemia
Un raport al ONU publicat astăzi relevă că poluarea produce mai multe decese decât pandemia de coronavirus. Potrivit documentului, poluarea cu pesticide, materiale plastice şi deşeuri electronice provoacă încălcari pe scară largă ale drepturilor omului.
Însă, cel mai grav e că poluarea stă la baza a nu mai puțin de 9 milioane de decese premature pe an, comparativ cu pandemia de COVID, care a provocat aproape 5,9 milioane de decese, conform datelor Worldometer. În ciuda acestei realități îngrozitoare, problema este în mare măsură ignorată, potrivit ONU.
Dată fiind situația, se cere „o acţiune imediată şi ambiţioasă“ în vederea interzicerii unor substanțe chimice toxice.
„Abordările actuale pentru gestionarea riscurilor reprezentate de poluare şi substanţele toxice eşuează în mod clar, rezultând în încălcări la scară largă ale dreptului la un mediu curat, sănătos şi durabil“, notează autorul raportului, David Boyd, raportor special al ONU.
Citește și: Cum îți afectează poluarea creierul, de fapt. Ce funcție impactează imediat, conform ultimului studiu
Se cere „o acțiune imediată și ambițioasă“
Raportul, care se găsește pe site-ul Consiliului, solicită interzicerea polifluoroalchilului şi perfluoroalchilului – două substanțe chimice folosite în produsele de uz casnic, ca de exemplu vasele antiaderente pentru gătit. Acestea favorizează apariția cancerului, fiind denumite „substanțe chimice pentru totdeauna“. Motivul? Nu se descompun în mod natural.
Documentul recomandă, totodată, și curățarea zonelor poluate, iar în cazuri extreme, chiar posibila relocare a comunităţilor afectate, multe dintre acestea fiind sărace, marginalizate şi indigene, din aşa-numitele „zone de sacrificiu“.
Această terminologie a fost utilizată în raport în vederea includerii acelor localități puternic contaminate sau devenite nelocuibile din cauza schimbărilor climatice, iniţial fiind folosit pentru a descrie zonele de testare nucleară.
Raportul urmează să fie prezentat la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, organizat luna viitoare, care a declarat un mediu curat ca fiind un drept al omului.