Cum îți afectează poluarea creierul, de fapt. Ce funcție impactează imediat, conform ultimului studiu

Cum îți afectează poluarea creierul, de fapt. Ce funcție impactează imediat, conform ultimului studiu
Riscul poluării aerului asupra creierului este un factor de risc mult mai amplu

Atunci când vine vorba de poluarea aerului și impactul asupra sănătății, majoritatea oamenilor se gândesc la problemele pulmonare și cardiace. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de cercetări sugerează că și creierul nostru ar putea fi în pericol.

Riscul poluării aerului asupra creierului este un factor de risc mult mai amplu

Creierul începe să se dezvolte la câteva săptămâni după concepție. Ca și restul corpului, continuă să se schimbe pe tot parcursul vieții, confruntându-se cu amenințarea multor pericole de mediu, fie că sunt vechi, noi, necunoscute sau nereglementate.

De exemplu, efectele plumbului și ale mercurului asupra creierului sunt cunoscute de zeci de ani și încă reprezintă o problemă de sănătate globală de amploare. Multe pesticide sunt neurotoxice și, cu toate acestea, rămân disponibile pentru utilizare.

Dovezi recente sugerează că fluorul, un compus utilizat în rezervele publice de apă pentru a reduce cariile dentare, poate fi, de asemenea, neurotoxic. Dar chiar și aerul pe care îl respiră oamenii este asociat cu o creștere a riscului multor afecțiuni legate de creier, indiferent dacă oamenii sunt expuși în copilărie sau la vârsta adultă.

Nivelurile de poluare a aerului au scăzut în ultimele decenii. Cu toate astea s-a stabilit bine modul în care contaminanții din mediul înconjurător și poluarea aerului sunt legați de afecțiuni medicale cronice precum astmul, boala pulmonară obstructivă cronică și bolile de inimă.

Iar poluarea aerului ucide milioane de oameni în fiecare an. Ca și alte organe, creierul nu este imun la contaminanții din mediul înconjurător și există dovezi tot mai convingătoare că poluarea aerului este legată de afecțiuni precum tulburările din spectrul autist, demența și scăderea cogniției.

„Ai o singură șansă să dezvolți un creier.Nu poți să te întorci înapoi și să o faci din nou sau să primești un transplant.”, spune Philippe Grandjean, profesor de medicină de mediu la Universitatea din Danemarca de Sud și profesor adjunct de sănătate a mediului la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Poluarea aerului poate exacerba afecțiunile creierului

Tulburările de neurodezvoltare și neurodegenerative au propriile caracteristici unice. Multe dintre ele au în comun aceleași modificări ale țesutului cerebral, iar poluarea aerului le poate exacerba. Studiul arată că expunerea la poluarea aerului poate afecta capacitățile cognitive.

Oamenii de știință de la Universitatea din Queensland, în colaborare cu Universitatea Carnegie Mellon, au descoperit că expunerea la poluarea aerului, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, poate avea un efect măsurabil asupra funcționării cognitive la adulți.

Echipa de cercetare a colectat date din jocurile de antrenament cerebral Luminosity și a comparat aceste date cu adresele de domiciliu ale participanților pentru a găsi orice corelație între scorurile mai mici obținute la jocuri și zonele cu poluare mai mare.

Poluarea aerului se măsoară în „particule în suspensie”, sau PM, care se referă la particule solide și lichide minuscule suspendate în aer. Nivelul de PM este însoțit de un număr care indică dimensiunea particulelor în microni. Un rating cuprins între PM10 înseamnă că particulele au un diametru cuprins între 2,5 și 10 microni.

La această dimensiune, particulele sunt suficient de mici pentru a trece prin gât și nas și a intra în plămâni. O clasificare PM2,5 înseamnă că particulele au o dimensiune mai mică de 2,5 microni și pot pătrunde adânc în fluxul sanguin.

Riscul poluării atmosferice asupra creierului este un factor de risc mult mai larg decât i-am dat credit”, spune Deborah Cory-Slechta, profesor de medicină de mediu la Centrul Medical al Universității din Rochester.

Poate avea un impact pe tot parcursul vieții

Poluarea poate avea un impact pe tot parcursul vieții. Poluarea aerului poate include un cocktail de lucruri, de la emisii industriale la metale grele, la pesticide, la particule și alți contaminanți din aer care pot dăuna corpului uman, inclusiv, se pare din ce în ce mai probabil, creierului.

Pe lângă studierea riscurilor pentru sănătate legate de creier ale contaminanților individuali din poluarea atmosferică, oamenii de știință au studiat modul în care nivelurile de particule de 10 micrometri sau mai mici și de particule de 2,5 micrometri sau mai mici, sunt asociate cu afecțiuni legate de creier.

Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că poluarea aerului poate afecta mai profund sănătatea, comportamentul și funcționarea umană pe termen lung decât se credea inițial. Experții spun că acest lucru motivează necesitatea unor reglementări și politici bazate pe știință pentru a minimiza expunerea.

„Principala preocupare este chiar faptul că și o disfuncție minoră a creierului poate avea consecințe dramatice. Puteți trăi o viață normală cu o funcție hepatică diminuată și puteți dona un rinichi pentru transplant.

Acest lucru nu vă va afecta sănătatea. Dar pentru creier, fiecare punct de IQ este important.”, mai spune Philippe Grandjean, profesor de medicină de mediu.

„Încercăm să protejăm dezvoltarea optimă”

În timp ce IQ nu este o măsură completă a funcționării creierului sau a funcționării sociale, a oferit un bun indiciu pentru a ști dacă contaminanții pot dăuna creierului, iar pierderea punctelor IQ poate avea un impact potențial asupra calității vieții, educației și venitului cuiva.

„În ceea ce privește creierul, trebuie să prevenim chiar și cele mai mici efecte adverse. Nu încercăm doar să prevenim bolile cerebrale. Încercăm să protejăm dezvoltarea optimă a creierului pentru a susține cel mai înalt nivel de funcționare și cea mai bună calitate a vieții în interesul generației următoare și al societății.”, concluzionează Grandjean.

Unii sceptici se grăbesc să sublinieze faptul că numărul mare de studii umane care au fost publicate sunt observaționale, pe care le resping, deoarece nu a fost demonstrată o legătură cauzală între poluarea aerului și sănătatea negativă a creierului.