Agenția Spațială Europeană a surprins în timpul misiunii Mars Express, efectuate pe suprafața planetei Marte o imagine spectaculoasă, realizată deasupra createrului Korolev. Despre ce fenomen este vorba.
La prima vedere, stratul alb care acoperă craterul Korolev pare a fi zăpadă, dar de fapt acesta este plin cu un strat consistent de gheață. Grosimea stratului de gheață nu scade sub 1.800 de metri în timpul anului și se mărește în timpul iernii marțiene.
Cunoscut și sub numele de Olympia Undae, în zonele joase de nord, craterul are o lungime de aproape 80 de kilometri și este siituat la sud de capul polar nordic. Gheața prezentă de la baza craterului până la suprafața acestuia acționează ca un fel de capcană. Adică, aerul care se deplasează deasupra acesteia se răcește și se scufundă, astfel crează un strat de aer extrem de rece peste suprafața de gheață. Din acestă cauză gheața nu se topește.
Craterul poartă numele unui inginer-șef de rachete și un designer de nave spațiale cunoscut ca tatăl tehnologiei spațiale sovietice, Serghei Korolev. Acesta a fost membru în programul Sputnik, dar și în programul Vostok care a transportat primul om în spațiu în anul 1961. De asemnea, a ajutat și la crearea rachetelor care erau precursoare ale lansatorului Soyuz.
Misiunea Mars Express a Agenției Spațiale Europene sărbătorește 15 ani de la lansarea care a avut loc în iunie 2003. Aceasta a intrat pe orbita marțiană pe data de 25 decembrie 2003.
„În cele din urmă, într-un viitor nu prea îndepărtat, oamenii vor păşi cu siguranţă pe Marte. Când te gândeşti că e posibil să fi existat viaţă sub o formă sau alta sau există şi azi sub solul lui Marte, asta o face o planetă foarte deosebită,” a declarat Hakan Svedhem, cercetător la Agenția Spațială Europeană.
Agenţia Spaţială Europeană mai are pe orbita lui Marte sonda Marş Express, care studiază clima acestei planete de 15 ani. În schimb, NASA are pe suprafaţa lui Marte roboţii Curiosity şi Opportunity, iar luna aceasta a trimis încă unul, cu misiunea de a studia solul marţian.