Expresii românești. Una dintre cele mai uzitate expresii, care provin din folclorul românesc este „spăla putina”. Cu toții știm care este sensul ei astăzi și e, oarecum, unul peiorativ. Totuși, azi nu prea se mai știe originea acestei expresii și cum s-a ajuns să i se dea o altă conotație decât cea evidentă.
O mulțime de expresii românești exprimă cu totul alte sensuri decât cele aparente, literale. Asta denotă sărăcia limbii române și lipsa de inspirație a celor care o vorbesc de atâtea sute de ani, dar și a lingviștilor din trecut și din prezent care nu depun vreun efort în introducerea unor termeni noi, ca să facem graiul românesc o limbă cu un vocabular mai bogat.
Limba română este una destul de „colorată”, iar expresiile populare dau mari bătăi de cap străinilor care încearcă să le învețe. Nu-i nicio rușine pentru că nici măcar vorbitorii ei nativi nu se descurcă în prezent cu explicarea originii multor expresii.
„A spăla putina” se referă la o persoană care dă bir cu fugiții (expresia sinonimă, tot populară), care o ia la fugă, pleacă, face pași, plimbă ursul, se cară. Ce legătură are asta cu putina? Pai mai întâi trebuie să explicăm ce este putina.
Principala îndeletnicire de subzistență a românilor, de la geto-daci până în prezent, a fost oieritul. Unul dintre cele mai bune produse ale oilor a fost brânza. Românii o consumau tot timpul anului. Iarna, o păstrau însă în putină, un vas din lemn special conceput pentru a fi ținută acolo, peste iarnă, în zer.
„Putina e un vas special al familiei, în care se păstrează brânza peste iarnă. Înainte de a se folosi, vasul se spală cu leșie, în care trebuie să se aducă două pietre albe. În putina respectivă se pun apă și pietrele găsite pe malul râului. Se pun în putină și se spală cu leșie. Atunci se consideră curată și pregătită pentru a pune brânza”, a explicat etnologul Nicoară Mihail, potrivit Adevărul.
Nu se știe cu certitudine cum s-a ajuns să se dea o altă conotație acestei expresii. Lingviștii sunt de părere că e posibil să aibă origine rusească (ca multe altele, la noi, românii), deoarece, în limba rusă, cuvântul „putn” înseamnă drum.