Explicația pentru fenomenele meteo extreme precum tornada de la Călărași și gheața de pe A4

România a fost lovită, în doar câteva zile, de fenomene meteo extreme. O tornadă puternică a făcut prăpăd în Călărași, iar pe autostrada A4 s-a circulat ca în plină iarnă, carosabilul fiind acoperit de bucăți de gheață.

O tornadă puternică a lovit, marți după-amiază, județul Călărași. Un fenomen meteo extrem, întâlnit destul de rar în România, care a răsturnat un autocar în care se aflau 40 de persoane și a smuls acoperișurile mai multor case.

Imaginile cu tornada au fost distribuite intens pe internet și se vede că fenomenul este unul extrem de periculos. A fost activat codul roșu de intervenție, iar imaginile surprinse sunt de-a dreptul dramatice.

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Câți bani i-a oferit Silviu Prigoană lui Teo Trandafir ca să se mărite cu el: ”I-a căzut fața!”

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

La doar două zile după tornada din Călărași, un alt fenomen meteo extrem s-a produs, de această dată, între Ovidiu și Constanța, pe autostrada A4. Pe acel tronson s-a circulat ca în plină iarnă, iar carosabilul a fost acoperit imediat de grindina căzută.

Sunt incidente extrem de izolate în România. Și, totuși, ele au loc. Iar cauzele sunt multiple.

Cum se explică fenomenele meteo extreme precum tornada de la Călărași și gheața de pe A4

Meteorologii susțin că astfel de fenomene sunt rare în România. Dar ele se întâmplă, de regulă, primăvara sau toamna. Sau, mai corect spus, atunci când se face tranziția de la un anotimp rece la unul cald sau invers.

În aceste zile, temperaturile au fost extrem de oscilante. Au fost zile în care a fost extrem de cald, cu temperaturi de până la 30 de grade Celsius. Aceste valori nu sunt normale pentru această perioadă și, de obicei, ele prevestesc apariția unor situații extreme.

Ceea ce s-a și întâmplat. După temperaturi cu valori mai mare decât cele obișnuite perioadei, vremea a revenit la normal, dar tranziția nu s-a făcut fără efecte negative. Prin vestul țării, zilele specifice verii au fost urmate de furtuni și vijelii.

Fenomene și mai grave, precum tornada de la Călărași, sunt întâlnite, de obicei, în sud-estul țării, în zona Dobrogei sau a Bărăganului, spun specialiștii ANM. Tornada a avut loc în județul Călărași, vijelia cu grindină puternic s-a produs între Constanța și Ovidiu, așadar tot în sud-estul țării. Astfel de fenomene precum furtuni violente, ploi torențiale sau grindină de mari dimensiuni mai pot apărea în această perioadă și în alte zone ale țării.

Tranziția de la rece la cald produce efecte negative

Principala explicație e că se face tranziția de la anotimpul rece spre cel cald. Tocmai ce am ieșit din iarnă și, chiar dacă nu a fost una aspră, urmează temperaturi mai mari. Până când vom intra oficial în lunile de vară, ar trebui să ne mai așteptăm la astfel de fenomene, susțin meteorologii. Ele sunt de scurtă durată, dar pot avea efecte grave.

Mai ales că România urmează să fie lovită de un val de aer polar, venit din nordul Rusiei. Urmează, așadar, temperaturi extrem de mici, iar din data de 3 mai, acestea pot coborî chiar și cu zece grade în unele zone. E motivul pentru care și sistemul Ro-Alert caută să fie pregătit.

Peste toate acestea se mai adaugă și schimbările climatice de la nivel mondial. Gradul de poluare este unul ridicat, iar încălzirea globală reprezintă un risc ce nu poate fi ignorat, după cum susțin specialiștii citați de Vice.

„Într-un oraș ai un mediu artificial construit care nu a avut în vedere astfel de fenomene generate de schimbările climatice. Sunt afectate asfaltul care izolează atmosfera de sol, clădirile înalte care rețin mare parte din căldura din oraș, mașinile care sunt și ele surse, chiar aerul condiționat este o problemă. Chiar dacă răcim local, undeva există un revers, o cantitate de căldură care se degajă. Toate astea fac din oraș un mediu în care temperaturile sunt în general mai mari dacă le compari cu zonele din afara sa”.
Roxana Bojariu, climatolog