Vladimir Găitan a încetat din viață marți seară, la 73 de ani, răpus de cancerul limfatic cu care se lupta de mai bine de 33 de ani. Vladimir Găitan și-a dorit să fie depus la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, de lângă Piața Universității, unde slujește duhovnicul lui, preotul Emil Cărămizaru. Totodată, pentru că a conștientizat pericolul infectării cu coronavirus, regretatul actor a vrut ca la funeraliile sale să participe doar rudele și prietenii foarte apropiați, iar asta doar în condiții de maximă siguranță.
Printre coroanele depuse lângă sicriul lui Vladimir Găitan au fost cele din partea UNITER și a Primăriei Generale a Capitalei. Fiul lui Vladimir Găitan, care trăiește alături de familia sa la Londra, va ateriza vineri seară la București pentru a participa sâmbătă, 14 noiembrie 2020, de la ora 12.00, la ceremonia de înmormântare de la Cimitirul Bellu din Capitală.
În vara anului 1986, când radiațiile de la Cernobîl au afectat România, Vladimir Găitan se afla în vacanță la mare. În urma expunerii la radiații, actorul a fost afectat și astfel i s-a declanșat boala. Vladimir Găitan a făcut tot ce i-a stat în putere să trăiască, chiar dacă medicii i-au dat inițial o speranță de viață de maximum zece ani, după cum el însuși a povestit în mai multe interviuri. În ultimii ani din viață, Vladimir Găitan s-a pregătit pentru momentul final și a lăsat cu limbă de moarte familiei ultimele lui dorințe.
Fiica lui Vladimir Găitan, actrița Gloria Găitan, ne-a spus ultimele gânduri ale regretatului maestru:
„Sunt recunoscătoare că am avut șansa de a fi cu el pe scenă. Nu pot uita niciodată acele momente, a fost unic. A fost cel mai bun tată din lume, un om cald, răbdător, foarte generos, foarte sufletist, cu frică de Dumnezeu. Ultimele sale mari dorințe au fost să moară alături de familia lui, acasă, nu într-un spital. Și așa s-a și întâmplat. Și-a dorit să îi facă slujba preotul Emil Cărămizaru și să avem mai multă grijă unul de altul și să fim mai înțelegători. Să fim discreți și foarte atenți și la înmormântarea de sâmbătă, să respectăm regulile impuse în această perioadă, să ne protejăm unii pe ceilalți”.
Actorul Dragoș Huluba, coleg cu Vladimir Găitan la Teatrul de Comedie, nu poate uita momentele frumoase petrecute în echipa de la teatru:
„Fiecare lucru pe care maestrul Vladimir Găitan ți-l spunea în calitate de coleg era demn de luat în seamă. Nu ne-a vorbit niciodată de la înălțimea celor 50 de ani de carieră. Era un om plin de umor și abia aștepta să ne mai destindă cu încă o glumă în pauze și cu foarte multe lucruri inedite din istoria teatrului de comedie. Am multe amintiri extraordinare”.
Potrivit crestinortodox.ro, în această biserica au intrat si s-au rugat mari personalități ale neamului românesc. În anul 1599, după mărturia cronicarului Radu Greceanu, voievodul Mihai Viteazul și soția lui, doamna Stanca, dăruiesc acestei biserici Moaștele Sfântului Ierarh Nicolae (mâna dreaptă). În ziua de 29 iunie 1707, Sfântul Constantin Brâncoveanu termina de zidit actuala biserică, închinând-o Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Pe 17 iunie 1889, tot în această biserică, poetului Mihai Eminescu i se săvârșește slujba de înmormântare. Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu, Moaștele Sfântului Ierarh Nicolae (mâna), icoana făcătoare de minuni a Sfintei Cuvioase Parascheva, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (secolul XVIII), un Sfânt Epitaf lucrat de Maria Brâncoveanu, în timpul exilului, și candela din argint, așezată deasupra mormântului voievodului, sunt doar o parte dintre comorile duhovnicești ale acestui sfânt locaș de rugăciune, aflat la Kilometrul Zero al României.
Articol semnat de Andrei Cezar și Alexandru Catalan.