Elena Udrea atacă bărbaţii din politica românească. Nu a avut deloc cuvinte de laudă: „Măcar acum că suntem în vremuri de război”

Elena Udrea a răbufnit din închisoare la adresa politicienilor români. Fostul ministru al Turismului și Dezvoltării nu are deloc cuvinte de laudă pentru guvernanții acestei țări. De ce este nemulțumită fosta blondă de la Cotroceni? Iată pe cine atacă din spatele gratiilor. Vorbele sale sunt destul de dure.

Elena Udrea dă de pământ cu politicienii români

Deși se află în închisoare, Elena Udrea este conectată la ce se petrece în România. Vestea că țara noastră nu a primit undă verde pentru aderarea la spațiul Schengen a ajuns și la urechile ei, iar acum atacă scena politică de la București. Fostul ministru a reacționat cu privire la refuzul Vienei de a ne accepta în zona fără frontiere.

Situația care o revoltă

România, Bulgaria și Croația au depus cererea de aderare la Schengen, iar joi, 8 decembrie, au aflat răspunsul. În Consiliul JAI de la Bruxelles, doar croații au primit vot favorabil, noi și vecinii bulgari fiind blocați de Austria și Olanda. Țara cu doar patru milioane de locuitori va intra în Schengen la începutul anului 2023, a confirmat Uniunea Europeană.

Scandal uriaș în Parlament. Șefa POT a lovit microfoanele presei, iar Becali a confiscat unul

Orașul din România unde ninsorile vor ține aproape toată luna ianuarie. Noua prognoză EaseWeather

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Spațiul Schengen se extinde pentru prima dată în mai bine de un deceniu”, a transmis Cehia, care deține președinția rotativă a UE, pe Twitter. „Miniștrii au aprobat aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023!”, a continuat ea.

Austria ne-a dat vot negativ

Cu toate acestea, șansele ca România și Bulgaria să se alăture zonei, care include majoritatea statelor UE, precum și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, au fost spulberate în urma opoziției din partea Austriei și Olandei. Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a dorit ca și celelalte două candidate să se alăture spațiului Schengen, dar acest sentiment nu a fost împărtășit de Viena.

„Nu numai Croația, ci mai ales România și Bulgaria au făcut multe pentru a se putea alătura spațiului Schengen”, a spus Baerbock. „Comisia UE a confirmat încă o dată acest lucru în urmă cu doar câteva săptămâni”, a adăugat șefa diplomației germane.

Mesaj despre UE

Acum, și Elena Udrea a transmis un mesaj despre lovitura primită de București în cursa pentru Schengen: „Pare ca România este foarte susținută de UE, pentru intrarea in Schengen, dar din păcate dupa ce am fost refuzați de Austria si Olanda, Ursula von der Leyn, președinta CE, Roberta Metsola, președinta PE, au venit la Bucuresti sa ne mângâie matern pe frunte dupa nedreptatea suferită. Sunt sigura ca superba Eva Kaili ne susține si ar fi venit si ea sa ne consoleze daca nu era arestata proaspăt pentru presupusa corupție. Deci frumoasa si delicata conducere a UE este de partea noastră, pare a fi de bine. Doar ca aceste simpatice doamne au fost de partea noastră si înainte de votul negativ pe care l-am primit si se vede ca nu a contat”.

Europa are nevoie de „bărbați adevărați, nu rujați si cu fuste”

Prin urmare, Udrea se întreabă dacă Europa „are ceva bărbați politici puternici”, care „să trateze cel puțin de la egal la egal cu Nehammer, Rutte si cu partenerii lor ruși”. Fosta politiciana mai subliniază că ar fi cazul de lideri în adevăratul sens al cuvântului, „măcar acum ca suntem in vremuri de război, (…) dar bărbați adevărați zic, nu rujați si cu fuste”.

Ce este Schengen

De la crearea sa în 1985, într-un mic oraș luxemburghez, spațiul Schengen a devenit unul dintre cele mai emblematice și tangibile rezultate ale integrării europene: generații întregi s-au obișnuit să călătorească peste granițe fără a fi nevoie să aibă un pașaport sau controale transfrontaliere.

Inițial, Schengen a fost înființat în paralel cu UE, apoi încorporat în legea blocului comunitar, iar acum acționează ca un pilon central care susține piața unică. Zona acoperă 26 de națiuni, inclusiv 22 de țări UE și aproape 420 de milioane de cetățeni.