Elena Udrea a găsit soluţia pentru lipsa forţei de muncă din România. Ce ar trebui deţinuţii din închisori să facă: „Îi pui să îşi îndrepte greşelile”

Elena Udrea surprinde din nou. Direct din penitenciar, vedeta a făcut o serie de propuneri interesante pentru autoritățile statului, care se plâng că nu au forță de muncă. Ce ar trebui deţinuţii din închisori să facă, în opinia fostului ministru.

Elena Udrea, mesaj pentru autorități

Elena Udrea, fost ministru, a transmis un mesaj surprinzător din spatele gratiilor, stârnind un val de reacții și discuții în mediul online. Mesajul său, postat pe rețelele sociale chiar înaintea campaniei electorale, a pus în discuție o problemă mare din industria construcțiilor din România.

Andreea Bălan s-a făcut de râs! E GRAV de tot, imaginile ȘOC au scăpat pe net și le VREA șterse

Avem imaginile ȘOC! Florin Piersic, de nerecunoscut după operaţie. Vei plânge și tu, ți se rupe sufletul

IMAGINILE pe care le-ar vrea șterse definitiv! Mihaela Rădulescu, în ipostaze jenante. Pozele au scăpat pe net

Argumentul său se bazează pe ideea că utilizarea deținuților ca forță de muncă ar aduce multiple beneficii. În primul rând, ar oferi oportunitate de angajare pentru zeci de mii de condamnați care stau fără să facă nimic în penitenciare. Aceasta ar constitui o măsură de reintegrare socială și ar ajuta la menținerea capacității de muncă a deținuților, ceea ce ar facilita o reintegrare mai eficientă și rapidă în societate după eliberare.

De asemenea, Udrea subliniază avantajele economice ale acestei propuneri. Angajarea deținuților ar permite reducerea costurilor pentru angajatori și ar aduce beneficii financiare și pentru penitenciare, care ar încasa o parte din salariile acestora.

Vezi și: Mesajul emoţionant transmis de Elena Udrea iubitului său. Adrian Alexandrov împlineşte 37 de ani: „Nu te-ai speriat, ai ales să rămâi alături de mine”

Mai mult, ea sugerează că reintegrarea și reabilitarea deținuților ar putea contribui semnificativ la reducerea ratei de recidivă și la combaterea infracționalității în societate.

În final, Udrea propune o abordare mai pragmatică din partea Ministerului Justiției, care să nu se limiteze doar la construirea și întreținerea de penitenciare, ci să se concentreze și pe reintegrarea și reabilitarea deținuților. Ea sugerează reintroducerea pedepsei cu executare la locul de muncă, o practică eficientă folosită în trecut.

„Constructorii autostrăzii Pitești – Sibiu se plâng că nu au muncitori și caută forță de muncă în satele de pe traseul șantierului. Pentru că nu găsesc, au spus că vor apela la muncitori străini. De ce nu angajează deținuți?

În loc să umplem țara cu africani și asiatici, nu mai bine am da de lucru zecilor de mii de condamnați, care stau fără să facă nimic în pușcării?

Este o variantă mult mai avantajoasă pentru angajatori, care ar obține forță de muncă mai sigură și la costuri mult mai mici, aducând astfel benefici atât penitenciarelor, care încasează o parte din salarii cât și deținuților.

Aceștia vor câștiga bani și zile deduse din pedepse, dar cel mai important, ei își vor menține capacitatea de muncă, se vor reabilita și integra mult mai bine și rapid în societate după eliberare.

Este necesară o abordare mai pragmatică la nivelul Ministerului Justiției care să aibă în vedere nu doar să umple pușcăriile din România și să mai facă altele noi cheltuind sute de milioane de euro, ci să se ocupe de reintegrarea și reabilitarea deținuților, ceea ce ar reduce gradul mare de recidivă pe care îl are România și ar combate infracționalitatea.

Este o bună idee să se reintroducă pedeapsa cu executare la locul de muncă, atât de folosită și eficientă în trecut.

Astfel în loc să ții zeci de mii de oameni buni de treaba în pușcării fără să îi pui să facă nimic, doar cheltuind 400.000.000€ anual cu întreținerea lor, mai bine ar fi să îi pui să își îndrepte greșelile muncind. În felul acesta nu ar mai fi nevoie să aducem străini să ne construiască autostrăzile!”, este mesajul transmis de Elena Udrea, pe Facebook.

Știrea care a captat atenția online-ului săptămâna trecută a fost legată de dificultățile întâmpinate de doi constructori, unul italian și altul turc, pe șantierele autostrăzii de pe Valea Oltului. Aceștia s-au plâns că, în ciuda oferirii unor salarii atractive de 1000 de euro brut, nu reușesc să găsească suficienți muncitori disponibili pentru proiectul lor.

Ca urmare, au considerat că singura soluție viabilă ar fi recrutarea de muncitori străini. În contextul acestei situații, Elena Udrea, aflată în prezent în închisoare, a exprimat opinia că o soluție promițătoare ar fi implicarea deținuților în aceste activități de construcție.

Elena Udrea, în așteptarea unor decizii importante

Pe data de 4 martie 2024, o zi cu semnificație specială, întrucât marchează aniversarea a 47 de ani de la cutremurul devastator din 1977, Înalta Curte de Casație și Justiție se pregătește să emită verdictul în două dosare distincte ce implică numele fostului ministru Elena Udrea. Este vorba despre un moment de o importanță crucială în viața politică și judiciară a țării, întrucât deciziile luate în aceste procese pot influența cursul justiției și percepția publică asupra acesteia.

Primul dosar, cunoscut sub numele de dosarul „Gala Bute”, vizează acțiunea de revizuire formulată de Elena Udrea pentru a contesta sentința inițială de șase ani de închisoare cu executare, primită în acest caz. În ciuda eforturilor sale, Secția Penală de la ÎCCJ a decis anterior să respingă cererea de revizuire ca neîntemeiată, stabilind astfel o nouă etapă în acest proces.

Te-ar putea interesa și: Probleme cu legea pentru Adrian Alexandrov. Motivul pentru care iubitul Elenei Udrea a ajuns în instanţă, care ar fi prejudiciul

Pe de altă parte, al doilea dosar, cunoscut sub numele de „Hidroelectrica”, a trecut printr-un parcurs judiciar complex. În acest caz, Curtea de Apel București a decis anterior încetarea procesului, invocând intervenția termenului prescripției generale a răspunderii penale. Cu toate acestea, DNA nu a fost de acord cu această hotărâre și a atacat-o cu apel, aducând astfel cazul în atenția ÎCCJ pentru o soluție finală.

Ambele dosare sunt încărcate cu acuzații grave, inclusiv trafic de influență, mărturie mincinoasă și corupție, punând sub lumina reflectoarelor nu doar pe Elena Udrea, ci și pe alți actori cheie implicați în afacerile respective.

Procesul a fost presărat cu controverse și încercări de a implica instanțe judiciare internaționale, precum Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, instanțele românești au decis să-și mențină competența și să decidă pe baza legilor naționale.

Când se deschide autostrada Moldovei

Românii vor avea motive să privească cu optimism progresul Autostrăzii Moldovei, întrucât ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a confirmat că tronsoanele 1 și 2 ale tronsonului Ploiești-Buzău vor fi deschise circulației mai devreme decât se anticipa inițial. Vizita ministrului pe șantierul autostrăzii a fost însoțită de asigurări ferme referitoare la finalizarea lucrărilor pe aceste două loturi până în toamna acestui an.

Prin declarațiile sale, ministrul Grindeanu a adus o lumină de speranță în ceea ce privește termenele de finalizare a Autostrăzii Moldovei. Conform planurilor inițiale, aceste două tronsoane urmau să fie finalizate și deschise circulației în 2025.

Cu toate acestea, datorită eforturilor susținute și a unei gestionări eficiente a proiectului, acest termen a fost semnificativ redus, iar acum se estimează că circulația va fi permisă din luna octombrie a acestui an.

O altă măsură proactivă adoptată de ministrul Transporturilor pentru a accelera progresul proiectului este cererea către constructor de a permite accesul rapid al traficului pe fiecare porțiune finalizată a autostrăzii. Aceasta înseamnă că, odată ce o anumită secțiune este gata, aceasta va fi deschisă pentru circulație, fără a mai fi necesară așteptarea finalizării întregului lot sau a recepției acestuia.

Află și: Un român a fost prins de radar cu 230 de km/h pe autostradă. Permisul i-a fost suspendat și a primit o amendă usturătoare

„Am convenit cu constructorii ca în momentul în care se termină câte un tronson de la o descărcare la alta, să poată fi utilizat întreg tronsonul, să poată fi dat în circulaţie. Adică să nu aşteptăm întregul lot 4 sau întregul lot 3. În momentul în care sunt finalizate lucrările pe bucăţi care pot fi date în circulaţie, să facem acest lucru fără să aşteptăm toată birocraţia legată de recepţiile finale pe loturi „, a spus Grindeanu.