Echinocțiul de primăvară 2020. Tradiții și obiceiuri, pe 20 martie

Echinocțiul de primăvară 2020. Tradiții și obiceiuri, pe 20 martie
Echinocțiul de primăvară 2020. Tradiții și obiceiuri, pe 20 martie

Ziua și noaptea vor fi egale în orice loc de pe Pământ astăzi, 20 martie 2020, la ora 5:50(ora României). Ce înseamnă echinocțiul de primăvară și ce tradiții și obiceiuri sunt lăsate de bătrâni pentru această zi?

Echinocțiu de primăvară – 20 martie 2020. Tradiții și obiceiuri

Echinocțiu, numit și echinox, este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa pe cer, se află exact în ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale traiectoriei lui cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă când trece în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie.

Când are loc echinocțiul de primăvară în următorii ani?

  • 2021 – 20 martie (ora 11:37) 2022 – 20 martie (ora 17:33)
  • 2023 – 21 martie (ora 23:24)
  • 2024 – 20 martie (ora 5:06) 2025 – 20 martie (ora 11:01)

Tradiții și obiceiuri

  • În ziua în care ziua este egală cu noaptea începe noul an agrar. Copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
  • Tot astăzi copiii și tineri se strâng în grupuri de câte trei sau opt persoane, împodobesc o creangă de copac cu flori de primăvară, apoi merg să colinde din casă în casă recitând diferite cântece populare.
Echinocțiul de primăvară 2020. Tradiții și obiceiuri, pe 20 martie
Echinocțiu de primăvară – 20 martie 2020, ora 5:50
  • Ei oferă stăpânilor caselor câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii. În schimbul lor, copiii primesc bani, ouă sau diferite cadouri pe care le împart între ei. Fetele poartă aceste flori în păr, cu credința că au puterea de a le face părul să crească și le ajută inimile să rămână tinere.
  • Dobrogea. Aici, sărbătoarea se întinde pe parcursul unei săptămâni. Localnicii denumesc ziua navrez (Anul Nou Persan, Nowruz), dar datorită faptului că începând cu această dată zilele cresc și nopțile se micșorează, îi mai spun și gündönümü (întoarcerea zilei).
DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI