Dreptul la moștenire al nepoților. În ce situație pot primi o parte din avere, potrivit legii

În societatea noastră, moștenirea este adesea asociată cu transmiterea bunurilor materiale de la o generație la alta. Cu toate acestea, în spatele acestui proces aparent simplu stau o serie de reguli, proceduri și implicații juridice care pot influența profund viața familiilor și relațiile dintre membrii acestora. Dreptul la moștenire al nepoților reprezintă un aspect important al acestui proces și ridică numeroase întrebări, atât din perspectivă juridică, cât și din cea socială.

Legea succesiunii

În România, legea succesiunii este reglementată de Codul Civil și de alte legi specifice în domeniu. Potrivit acestor reglementări, moștenirea se transmite în primul rând către descendenții direcți ai defunctului, adică copiii acestuia și, în unele cazuri, nepoții. 

Carmen Iohannis, cu fusta PREA scurtă în America! Ce s-a văzut când s-a aşezat pe scaun. FOTO DE NERATAT

Irina Loghin, ADEVĂRUL despre starea de sănătatea a lui Florin Piersic! Nu a mai rezistat şi a spus tot: Bătaie de joc

Unica IMAGINE care a scăpat pe net cu Carmen Iohannis în costum de baie! Toți au rămas uluiți

Cu toate acestea, aceștia din urmă nu se încadrează întotdeauna în categoria moștenitorilor de clasa întâi și pot avea drepturi diferite în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărui caz.

Vezi și: Moștenirea bunurilor din străinătate: cum se împarte averea, cine are dreptul la ea și ce importanță are testamentul

Ordinea de succesiune stabilită de lege determină cine are prioritate la obținerea bunurilor din moștenire și în ce măsură. 

Astfel, nepoții sunt adesea chemați la succesiune legală numai în anumite situații, cum ar fi lipsa altor moștenitori de clasă întâi sau refuzul acestora de a accepta moștenirea. În aceste cazuri, nepoții pot avea dreptul la o parte din averea defunctului, în conformitate cu legea.

Dreptul la moștenire al nepoților

Drepturile nepoților la moștenire pot varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv de prezența altor moștenitori și de circumstanțele specifice ale fiecărui caz.

 În general, însă, aceștia pot avea dreptul la o parte din averea defunctului, în conformitate cu ordinea de succesiune stabilită de lege. 

Vezi și: Pot fi dezmoșteniți copiii de către părinții lor? Ce trebuie să știi în acest sens

În același timp, nepoții pot avea și anumite responsabilități în ceea ce privește administrarea și distribuirea bunurilor moștenite, în conformitate cu legea moștenirii și cu voința defunctului, exprimată prin testament sau alte documente legale relevante.

Ordinea în care moștenitorii au dreptul la bunurile decedatului

În situația unei succesiuni legale, prioritate la moștenire o au membrii descendenți de clasa întâi, adică fiii, fiicele și soțul supraviețuitor, inclusiv cei înfiați. 

Nepoții nu sunt încadrați inițial în această categorie de moștenitori. Totuși, în lipsa sau refuzul moștenitorilor de clasă întâi, sau în cazul în care aceștia au fost excluși din dreptul la succesiune, nepoții pot fi chemați la succesiune.

Moștenirea este distribuită în ordinea stabilită de lege, prioritate fiind soțul supraviețuitor și urmașii, iar în absența acestora, ascendenții și colateralii. 

Primii la succesiune sunt soția supraviețuitoare și copiii defunctului, considerați descendenți. 

Vezi și: Momente de uluială în Italia după ce două românce au primit un milion de euro moștenire de la un italian. Ce s-a întâmplat

Această ordine se datorează faptului că descendenții exclud moștenitorii din alte clase și au prioritate în funcție de gradul lor de rudenie. 

Nepoții defunctului sunt încadrați în clasa colateralilor privilegiați, alături de frații, surorile și descendenții acestora până la al patrulea grad inclusiv. 

Acest statut îi plasează într-o poziție secundară în ceea ce privește succesiunea, intervenind doar în absența altor moștenitori din clasele precedente sau în circumstanțe speciale.