Dreptul la moștenire al fraților: când pot pierde aceștia dreptul la avere. Ce scrie în lege, de fapt

Legea moștenirii s-a modificat la începutul anului 2024 și prevede noi reguli pentru a împărți averea între moștenitori. Dreptul la moștenire al fraților este și el supus unor noi reglementări. În primul rând, moștenirea este de două feluri: legală și testamentară. Atunci când vorbim despre testament, defunctul lasă în scris cum vrea să își împartă averea și cui vrea să o lasă. Pe de altă parte, moștenirea legală este averea care revine soțului supraviețuitor și/sau copiilor. 

Legea moștenirii 2024

Conform legii, averea unui defunct merge la soțul supraviețuitor, urmat de rudele decedatului. Dacă rudele cele mai apropiate ale persoanei decedate nu primesc întreaga moștenire, tot ce rămâne este distribuit celorlalte rude care îndeplinesc condițiile legale.

Vezi și: Ce este rezerva succesorală din legea moştenirii. Tot ce trebuie să ştii despre împărţirea averii

De ce ar fi murit Ingrid Baciu, de fapt. Cauza decesului vedetei de la B1 TV

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Dar moștenirea se atribuie într-o ordine anume și conform legii. Primii care au dreptul la moștenire sunt descendenții și ascedenții defunctului, indiferent de gradul de rudenie. Apoi, dreptul la moștenire revine colateralilor până la gradul al patrulea.

Dacă nu există moștenitori legali sau testamentari, averea defunctului se transferă orașului, municipiului sau comunei în a cărui rază teritorială se află bunurile la data decesului.

În privința modului de distribuire a averii unei persoane decedate, aceasta se face în funcție de ordinea claselor și de gradelor de rudenie cu persoana defunctă.

Clasele de moștenire sunt împărțite în descendenți, ascendenți privilegiați, colaterali privilegiați, ascendenți ordinari și colaterali ordinari.

Vezi și: Legea moștenirii în 2024. Cum se împarte legal averea între copii și soție

Dacă rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot primi întreaga moștenire, ce rămâne este atribuit rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile legale.

Dreptul la moștenire al fraților

În legea moștenirii, frații și surorile au aceleași drepturi la averea pe care părinții lor o lasă în urmă. Acest lucru înseamnă că fiecare membru al familiei primește o parte echitabilă din acea avere, indiferent de câți frați sau surori există. 

Dacă părinții au făcut donații unor copii în timpul vieții lor, ceilalți frați sau surori pot solicita ca acei copii să aducă în moștenire valoarea bunurilor primite, pentru ca toți să primească proporțional.

Vezi și: Ce riscă persoanele care nu declară la ANAF o moștenire. Ce spune legea

Dacă nu există copii, nepoți sau alte descendenți, frații și surorile defunctului au dreptul să moștenească averea acestuia. În această situație, modul în care se împarte moștenirea între frați este similar, luând în considerare câți frați sunt în viață. Dacă unul dintre frați a decedat deja, locul său este luat de propriii săi copii, astfel menținându-se legătura cu familia extinsă.

Dar, spre deosebire de copiii defunctului, care nu pot fi exclusi din moștenire, frații și surorile acestuia pot fi excluse, în conformitate cu legile și dorințele exprimate în testamentele sau alte documente legale. 

Această prevedere subliniază importanța de a respecta voința defunctului, în timp ce asigură protecția drepturilor și intereselor tuturor membrilor familiei în procesul de moștenire.

Cum se împarte averea

Conform legii, atunci când vorbim despre moștenire, există reguli clare stabilite de Codul Civil, așa cum este detaliat în articolul 963. 

Vezi și: Legea Moștenirii – datoriile care se moștenesc. Ce se întâmplă după ce moare o rudă de gradul 1, cine îi plătește ratele la bancă, dările la stat

Primul drept la moștenire îi aparține soțului sau soției care a supraviețuit și rudelor defunctului. Aceste rude includ descendenții, adică copiii și urmașii lor în linie dreaptă, ascendenții, care sunt părinții defunctului, și colateralii, care sunt frații, surorile și descendenții acestora până la gradul al patrulea.

În cazul în care nu există moștenitori legali sau testamentari, averea defunctului este preluată de autoritățile locale, cum ar fi primăria.

Atunci când este vorba despre moștenirea stabilită prin testament, persoana care va primi averea este stabilită în conformitate cu dorințele exprimate în testament. În aceste situații, lucrurile sunt mai simple și mai clare.

Rudele colaterale, adică frații, surorile și descendenții lor, vin în ordinea stabilită de lege. În primul rând, sunt prioritari descendenții, adică copiii și urmașii direcți ai defunctului.

Apoi, urmează ascendenții privilegiați, care sunt părinții defunctului, și colateralii privilegiați, care sunt frații, surorile și descendenții acestora până la al patrulea grad inclusiv.

Vezi și: Legea moștenirii din România: Pe cine protejează sau avantajează Codul Civil, cine are mai mult de câștigat

În clasa a treia sunt incluși ascendenții ordinari, care sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului. În această categorie intră și părinții persoanei decedate, dacă aceștia sunt încă în viață.