Ziua iubirii are un nume în tradiția populară românească: Dragobete. Nu puține sunt zonele țării unde datinile acestei sărbători se respectă cu sfințenie. Feciorii și fetele au câteva obiceiuri din străbuni pe care le urmează pas cu pas pentru a avea noroc în dragoste.
Fetele își îmbracă mândre costumele tradiționale din lada de zestre încă de la venirea zorilor, apoi se aranjează și se gătesc cum știu mai bine, pentru a fi cele mai mândre din bătătură pentru băieții care le fac cu ochiul. În cele ce urmează, se apală cu zăpadă pe față. Bătrânii spun că omătul rămas în ziua de dragobete este numită și ”zăpada zânelor” și are puteri magice. Fetele care se spală pe față cu ea capătă pe loc o frumusețe nemaiîntâlnită.
Tradiția populară mai spune că în ziua de Dragobete, pentru a vedea cât de harnice sunt tinerele, acestea trebuie să măture prin gospodărie și să arunce toată mizeria din casă. Astfel, vor avea un an mai îmbelșugat. Ulterior, trec la busuioc. Țineți minte tradiția de Bobotează în care fetele își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul? Ca să fie cules atunci, busuiocul trebuie să fie semănat de pe acum, din ziua acestei sărbători. Se spune că numai așa își capătă puterile magice care îi sunt atribuite.
În schimb, toate datinile pălesc în fața acesteia: sărutul. Se spune că băiatul care le va pupa în această zi le va fi alături tot restul anului. În tradiție este amintit că dacă îndrăgostiții au parte de certuri în cuplu astăzi fie le-ar putea merge rău tot anul, fie s-ar putea despărți. De cealaltă parte, cei care reușesc să se înțeleagă astăzi și să nu deschidă nicio dispută, vor rămâne împreună pe vecie.
Trebuie să ai o bancnotă nouă și s-o împăturești în două, apoi sub formă de triunghi. În mijlocul său trebuie să presari frunze de Năvalnic, proaspete sau uscate. Simbolul se păstrează într-un loc discret din casă, eventual într-un dulap cu mai multe bunuri.