Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din Capitală, medicul Beatrice Mahler, a atras atenția asupra unor aspecte importante din punct de vedere medical. Din păcate, mulți pacienți care s-au confruntat cu infecția de Covid-19 au rămas cu sechele. Iată ce semnal de alarmă trage medicul pneumolog.
Medicul Beatrice Mahler a fost prezentă pe tot parcursul pandemiei de Covid-19, informând populația cu privire la evoluția pandemiei și a stării de sănătate a pacienților infectați. Practic, managerul spitalului „Marius Nasta” a fost una dintre vocile sistemului medical, avertizând populația atunci când numărul cazurilor atingea cote inimaginabile și liniștind-o atunci când tensiunea din secțiile Covid-19 ale spitalelor scădea ca intensitate.
În urmă cu puțin timp, Beatrice Mahler a vorbit despre diversele manifestări pe care pacienții cu long COVID le au în această perioadă. Mai mult, există persoane pentru care o anumită boală (deja existentă) a fost activată după infecția cu Covid-19.
„Dacă vorbim de long COVID, lucrurile sunt destul de variate şi nu pot să spun că avem un cod de diagnostic valabil pentru toate tipurile de manifestări pe care le întâlnim în long COVID.
Practic, vorbim despre pacienţi care se prezintă cu simptomatologie variată şi sunt încadraţi într-una dintre afecţiunile care sugerează cel mai mult o boală pe care o cunoaştem deja, dar care a fost declanşată de COVID”, a explicat managerul, potrivit News.ro.
Beatrice Mahler a menționat faptul că, long COVID nu poate fi identificat printr-o singură afecțiune care apare la pacienții care au trecut prin Covid-19, astfel că depinde foarte mult de problema pe care pacientul a avut-o anterior infecției cu coronavirus.
„Atunci când vorbim despre long COVID, nu putem vorbi despre o singură afecţiune, termenul acesta cuprinde, cel puţin la nivelul aparatului respirator, o multitudine de simptome, simptome pe care le grupăm în afecţiuni diverse.
De la astm bronşic sau momentul COVID-ului practic, declanşează apariţia unui astm pe care pacientul nu-l avea ca diagnostic anterior, la leziuni pulmonare interstiţiale, acea fibroză pulmonară care însă are o tipologie aparte, nu este fibroza idiopatică pe care o ştiam, dar despre care avem însă mult de învăţat în viitor, şi pneumonii recurente cu germeni mai puţin obişnuiţi, cele mai frecvente sunt acele pneumonii date de ciuperci.
Beatrice Mahler a explicat că această nouă afecțiune nouă, LONG Covid, nu are un cod special, aceasta fiind aparută recent, odată cu noul coronavirus. Cu toate acestea, numărul exact al persoanelor afectate nu se cunoaște, însă există multe persoane care se prezintă la spital cu diverse afecțiuni, toate manifestate în urma infecției cu Covid—19.
Medicul Beatrice Mahler susține că majoritatea pacienților fac parte din anumite categorii clare. Fie sunt persoane nevaccinate, fie doar cu o singură doză de vaccin sau persoane care au avut diverse alte afecțiuni înainte, iar acum se resimt efectele.
Pneumologul de la Marius Nasta le recomandă pacienților cu boli cronice să fie extrem de atenți și vigilenți în fața oricărei infecții respiratorii. Acest lucru trebuie să aibă în vedere o igienă cât mai bună, imunizarea cu vitamine și vaccinuri prin care se poate evita contactarea unor viruși, cât și un stil de viață și alimentar sănătos.
Dar înainte detoate, medicul Beatrice Mahler le recomandă paceinților cu boli cronice să aibă ca prioritate urmarea unui tratament corect pentru bolile deja existente. Dr. Mahler recomandă ca pacienții cu boli cronice să fie în continuare prudenți în fața oricărei infecții respiratorii.
„Mesajul meu s-ar îndrepta pentru persoanele care au şi alte afecţiuni asociate, este extrem de important pentru ele ca tratamentul bolii de bază să fie făcut corect, indiferent dacă vorbim de un astm bronşic sau de o hipertensiune arterială, sau de un diabet, boala de bază trebuie să fie compensată.
Sunt o serie de preparate care pot ajuta la creşterea imunităţii, fie sub formă de injecţii, avem vaccinuri care se pot administra începând cu luna septembrie, sunt vaccinurile antipneumococice, apoi vaccinul antigripal, dar şi preparate sub formă de tablete care pot fi administrate şi cresc imunitatea şi pregătesc practic organismul pentru trecerea prin iarnă.
Nu în ultimul rând, stilul de viaţă contează şi cred că schimbarea stilului de viaţă cu includerea exerciţiilor fizice uşoare, măcar mers în fiecare zi 30 de minute, poate să facă diferenţa atunci când trecem printr-un moment mai dificil cum este cel de boală”, a concluzionat dr. Beatrice Mahler.