Dezavantajul pe care l-ar aduce intrarea României în Spațiul Schengen. Ce a spus Raluca Turcan

Încă din primii ani de la aderarea României la UE, s-a vorbit de accederea și în spațiul Schengen. Beneficiile unei vize Schengen pot fi la fel de simple ca și călătoria din Germania în Luxemburg fără a fi nevoit să treceți prin controlul pașapoartelor de fiecare dată când treceți frontiera. Sau lucruri mai complexe, cum ar fi deplasarea mărfurilor și a comerțului peste graniță. Spațiul Schengen a redus, de asemenea, timpul necesar pentru deplasarea mărfurilor în Europa. Au existat mai multe tergiversări, mai ales din partea OIandei. Dar acum, se pare, România va intra în acest spațiu, până la finele acestui an. Informația a fost confirmată chiar de premierul Nicolae Ciucă. Dar, deși un desiderat important, s-ar putea să existe și dezavantajul pe care l-ar aduce intrarea României în Spațiul Schengen, despre care Raluca Turcan spune că „Depinde foarte mult de înţelegerea celorlalţi”.

România în spațiul Shengen. Informația a fost confirmată chiar de premierul Nicolae Ciucă

Până la acest moment, Consiliul Europei a respins aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Olanda și Finlanda au fost cele care au pus veto la această cerere. Dar majoritatea statelor membre, începând cu Franța și Germania, păreau a le împărtăși reticențele.

Cu toate acestea, România și Bulgaria au îndeplinit condițiile impuse noilor membri în 2008. În același timp păreau a fi chiar mai bine pregătite decât unele dintre țările care au fost acceptate fără ezitare la vremea respectivă.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

A fost invocată necesitatea unor așa-numite garanții privind lupta împotriva corupției și a crimei organizate. Evoluțiile politice dintr-o serie de state membre sunt singurul motiv real pentru acest refuz.

„Realitatea spațiului Schengen este că acesta devine din ce în ce mai mult un spațiu de securitate în cel mai strict sens al cuvântului. Un spațiu polițienesc bazat pe securitate care permite Europei să se întoarcă asupra ei însăși.

Este o Europă fortăreață care refuză să primească câteva milioane de tunisieni sau să întindă mâna câtorva zeci de refugiați libieni.

Curtarea opiniei publice și, prin urmare, a alegătorilor de către guvernele finlandez și olandez este larg susținută în multe state membre.”, declara Marie-Christine Vergiat, activistă a organizațiilor comunitare și un politician francez.

Cu toate astea, Olanda a acceptat într-un final accederea statului român în acest spațiul. Conform Playtech.ro, Informația a fost confirmată chiar de premierul Nicolae Ciucă, acesta declarând:

„Tot ceea ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiți să devenim membru al Schengen”, a declarat Ciuca. „Chiar ne așteptăm ca toți ceilalți lideri UE să recunoască tot ceea ce am făcut”.

Dar, vine un semnal de alarmă, din partea fostului ministru al Muncii, Raluca Turcan. Politicianul vorbește de dezavantajul pe care l-ar aduce intrarea României în Spațiul Schengen.

Raluca Turcan și care este dezavantajul pe care l-ar aduce intrarea României în Spațiul Schengen

Pe fondul noilor vești de la Comisia Europeană, privind intrarea României în spațiul Schengen, se pune problema forței de muncă. Acest aspect este unul extrem de important în această ecuație, dar și pe fondul unei accentuate crize a forței de muncă. Colegii de la Impact.ro au luat legătura cu Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, iar în opinia deputatului PNL, „Depinde foarte mult de înţelegerea celorlalţi”.

„Depinde de ce se negociază la nivelul Ministerului Muncii. Aceasta poate să fie o problemă. Mai ales, dacă în momentul în care se realizează aceste contracte nu au în spate acorduri bilaterale între țări cu privire la stabilitatea muncitorilor.

În momentul de față este o procedură destul de complexă pentru aducerea muncitorilor din spațiul non UE și această procedură prevede inclusiv o componentă de acord între părți cu privire la locul în care își desfășoară activitatea.

Dacă acest contract este întărit de acord bilateral la nivel de țară nu poate să reprezinte o problemă. Din ceea ce cunosc eu un astfel de contract forță juridică.” spune Raluca Turcan, fostul ministru al Muncii, pentru Impact.ro.

Pro și contra spațiul Schengen

Așa cum spuneam la început, beneficiile aderării la Schengen, are legătură cu transportul mult mai rapid al mărfurilor. De altfel ăsta este principalul punct de interes. De partea cealaltă, există și părți dezvantajoase.

De pildă, controalele la frontieră care perturbă libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor în UE. Afectează în principal navetiștii, care sunt 1,7 milioane de persoane. Aceștia trec zilnic frontiera pentru a lucra într-o altă țară din UE.

Un alt dezvantaj este cel legat de turiștii și companiile de transport. În plus, vor exista creșteri de costuri administrative și de infrastructură pentru sectorul public.

De ce s-a dorit și se dorește intrarea? E simplu, în temeiul Acordului Schengen, persoanele pot circula liber peste frontierele naționale ale UE fără a fi nevoie de vize sau de verificări separate ale pașapoartelor.

Deși apartenența la această zonă ar putea contribui la stimularea turismului, o creștere a nivelului de imigrație în UE în anii 1990 a făcut ca acest concept de frontieră deschisă să fie controversat.

Țările din Spațiul Schengen sunt:

• Germania,
• Austria,
• Belgia,
• Republica Cehă,
• Danemarca,
• Estonia,
• Finlanda,
• Franța,
• Grecia,
• Islanda,
• Italia,
• Letonia,
• Liechtenstein,
• Lituania,
• Luxemburg,
• Malta,
• Norvegia,
• Țările de Jos,
• Polonia,
• Portugalia,
• Slovacia,
• Slovenia,
• Spania,
• Suedia,
• Elveția,
• Ungaria

Spațiul Schengen include, așadar, toate statele membre ale UE, cu excepția Irlandei și a Ciprului. În prezent, Bulgaria, România și Croația, membre ale UE, aplică doar o parte din dispozițiile Schengen.

Până când aceste trei țări vor aplica integral ceea ce se numește acquis-ul Schengen, așa cum este obiectivul lor, controalele de pașapoarte vor rămâne în vigoare la frontierele interne. Pe lângă țările UE deja menționate, Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, state Schengen.