Descoperirea îngrijorătoare despre mintea umană. Ce se întâmplă în creierul nostru, pe măsură ce trec secundele

Cea mai recentă descoperire a oamenilor de știință indică faptul că memoria umană poate deveni „nesigură” chiar și după câteva secunde. Iluziile de memorie pe termen scurt pot apărea atunci când „începem să completăm pe baza așteptărilor noastre”, sugerează studiul. Mai multe detalii, în rândurile de mai jos.

Ce se întâmplă în creierul nostru, pe măsură ce trec secundele

De la certurile legate de cine a rezervat o vacanță care nu ne-a plăcut deloc până la amintirile despre o nuntă absolut spectaculoasă, evenimentele din trecutul îndepărtat pot sfârși prin a fi reținute greșit. Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam susțin acum că și amintirile recente pot conține erori.

Imagini indecente cu Firea au scăpat pe net! Nu a vrut să o vezi așa niciodată

Anunțul momentului din Rusia! Putin schimbă războiul, alertă în România

IMAGINILE pe care le-ar vrea șterse definitiv! Mihaela Rădulescu, în ipostaze jenante. Pozele au scăpat pe net

Oamenii de știință care explorează capacitatea noastră de a ne aminti formele spun că oamenii pot face greșeli după numai câteva secunde. Acest fenomen a fost numit de către echipă – iluzii ale memoriei pe termen scurt.

„Chiar și pe termen scurt, memoria noastră ar putea să nu fie pe deplin fiabilă. În special atunci când avem așteptări puternice cu privire la modul în care ar trebui să fie lumea, când memoria noastră începe să se estompeze puțin – chiar și după o secundă și jumătate, două secunde, trei secunde – atunci începem să completăm pe baza așteptărilor noastre.”, spune Dr. Marte Otten, primul autor al cercetării, notează The Guardian.

Experimentele oamenilor de știință

Pentru a investiga mai mult pe această temă, cercetătorii au efectuat patru experimente. În primul, participanții au fost verificați pentru a se asigura că sunt capabili să îndeplinească sarcini de bază de memorie vizuală înainte de a li se prezenta un cerc de șase sau opt litere, dintre care una sau două erau forme în oglindă.

După câteva secunde, acestora li s-a arătat un al doilea cerc de litere, pe care au fost instruiți să îl ignore – acest lucru a acționat ca o distragere a atenției. Apoi li s-a cerut să selecteze, dintr-o serie de opțiuni, o formă țintă care se afla într-un anumit loc în primul cerc și să își evalueze încrederea în această alegere.

Rezultatele obținute de la 23 de participanți care au raportat frecvent o încredere ridicată în răspunsurile lor au arătat că cea mai întâlnită greșeală a fost selectarea formei oglindite a formei țintă. Cu toate acestea, asta s-a întâmplat mai des atunci când forma țintă în sine era o literă oglindită.

Așteptările au jucat un rol important în răspunsurile date

Într-adevăr, participanții au declarat că au văzut o literă reală în 37% din cazurile în care li s-a arătat o literă oglindită, comparativ cu 11% din cazuri pentru scenariul invers.

Echipa de cercetători susține că această tendință sugerează că greșelile au fost determinate de cunoștințele participanților despre alfabet și, prin urmare, de așteptările lor, mai degrabă decât de asemănările în ceea ce privește aspectul formelor.

Numărul de erori s-a înmulțit odată cu creșterea perioadei de întârziere sau a nivelului de distragere a atenției în cadrul experimentului, dar numai în cazul în care forma țintă era o literă oglindită.

Potrivit specialiștilor, acest lucru indică faptul că erorile se datorează unor greșeli nu în modul în care participanții au perceput formele, ci în memoria lor pe termen scurt, având în vedere că percepția în sine nu ar trebui să se deterioreze în timp.

Citește și: Ce se întâmplă în creierul tău dacă dormi doar 5 ore pe noapte. Cu câți ani îmbătrânește, de fapt

Aceștia adaugă că încrederea ridicată cu care participanții și-au raportat răspunsurile exclude, de asemenea, posibilitatea ca rezultatele să se datoreze pur și simplu faptului că participanții au ghicit. Constatările au fost confirmate și de rezultatele a trei experimente similare care au implicat în total 348 de participanți.

În continuare, echipa va investiga dacă efecte similare sunt valabile în situații reale și pentru alte tipuri de amintiri.