În apropierea sitului Natura 2000 Sărăturile de la Gura Ialomiței Mihai Bravu, biologii au descoperit două plante exotice. Specialiștii de la Societatea Ornitologică susțin că speciile care nu aparțin florei din zonă, produc daune considerabile pentru ecosistemele acvatice.
La aproape doi kilometri de limita sitului Sărăturile, specialiștii Szabó József, Dénes Anna și Mátis Attila, au descoperit plantele acvatice alohtone, Najas garminea și Heteranthera reniformis (plante care nu aparțin florei din zonă).
Prezența acestor două plante reprezintă o amenințare care trebuie luată în serios, în special pentru faptul că Heteranthera reniformis, care este foarte prolifică în orezăriile de lângă aria naturală protejată. Planta face parte din familia zambilelor de apă, care include o serie de specii invazive periculoase, precum, Eichhornia crassipes, care produce daune serioase în ecosistemele acvatice din mai multe țări. Acestea afectează transportul pe apă și producția de pește.
Potrivit Adevărul, Heteranthera reniformis este originară din zonele umede de apă dulce din America de Nord, Centrală și de Sud. Planta îndrăgește locurile deschise cu apă un pic adâncă, însorite și este capabilă să germineze de la începutul primăverii până toamna târziu.
Conform biologilor, din cauza faptului că planta acvatică ornamentală este foarte populară în Europa, este posibilă o răspândire masivă î habitate adecvate în viitorul apropiat. În țări precum Italia, Spania și Portugalia, Heteranthera reniformis este considerată foarte dăunătoare culturilor de orez.
Deoarece produce o cantitate mare de biomasă într-un timp relativ scurt, este o buruiană care poate să afecteze chiar până la 70% randamentul orezăriilor. Specialiștii susțin că habitatele păsărilor pot fi periclitate.
”Având în vedere că situl se află pe ruta păsărilor migratoare este un pericol real ca planta să ajungă și în alte lacuri cu apă de mică adâncime cu ajutorul păsărilor de apă (bucăți de tulpină agățate ori semințe în noroiul uscat de pe picioarele lor). Astfel pot fi periclitate habitatele cu apă de mică adâncime ale lacurilor cu apă dulce, de unde ar putea elimina prin competiție Marsilea quadrifolia sau Hippurus vulgaris, specii native, rare și protejate, care preferă același tip de habitat: apă dulce de 20 – 25 cm, bogată în nutrienţi, fără stufăriș, păpuriș sau pipiriguț”, a declarat botanista Havadtői Krisztina, potrivit sursei citate.
Biologii avertizează că trebuie acționat cât mai repede pentru a opri răspândirea celor două specii exotice invazive. Eliminarea acestora din bazine trebuie făcută de fermieri pe cale mecanică și biomasa rezultată, împreună cu nămolul, să fie transportate și eventual compostate undeva departe de habitatele umede.
Efortul pentru eliminarea acestora nu se oprește aici. Fermieri locali, biologii, precum și pasionații de păsări și natură care ajung în zonă sunt îndemnați să verifice zona pe o rază cât mai largă și să semnaleze administratorului ariei naturale protejate dacă detectează alte focare. Monitorizarea va fi o acțiune continuă, nu numai în acest an, pentru că, din cauza ciclului de viață, este posibil ca Heteranthera reniformis și Najas graminea să apară din nou.