Dependența României de alimentele din străinătate. Ce probleme există în țară în acest moment

România de la 1 ianuarie 2007 era acceptată în cadrul UE, ca stat cu drepturi depline. Numai că, atât specialiștii vremii, cât și o parte a spectrului politic românesc de atunci, au atras atenția asupra unui efect al acestei aderări. În termeni tehnici se numește „societate de consum”, în termeni financiaro-economici se numește „dependența de importuri”. Cele mai recente date arată că România a devenit al cincilea stat euopean dependent de importurile externe de alimente, ceea ce nu face un bine, nici economiei în general, dar nici micilor producători autohtoni.

România este o societate de consum?

Statisticile din ultimii ani nu au făcut altceva, decât să adeverească temerile ecnomiștilor și politicienilor, care spuneau cu un an înainte de aderarea la UE, că statul român va deveni o societate de consum dependentă de importurile masive externe.

Realitatea este că România a avut un export total de 77.298.748,44 de dolari și un import total de 96.644.318,71 de dolari. Aceste date au condus la o balanță comercială negativă de -19.345.570,27 dolari.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Filmul tragediei de la Târgul de Crăciun din Germania. Mărturii cutremurătoare

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Aceleași date statistice arată că exportul de servicii al României a fost de 30.279.435.283,51 de dolari și importul de servicii este de 20.601.886.069,13 de dolari. Exportul de bunuri și servicii al României ca procent din PIB era stabilit la 40,42%, iar importul de bunuri și servicii la 44,56%.

Dacă ne uităm la date, din punct de vedere al producției agricole, constatăm că România ultimilor ani a produs mai mult decât a consumat, având în vedere că deținem o suprafață arabilă de 13,5 milioane de hectare.

În industria crescătoare de animale, procentul de acoperire al necesarului intern a fost de 55,5%, restul până la 100% venind din importurile masive externe.

Aceeași situație și la producția internă de zahăr. Industria de gen a produs în 2020 doar 34,9% din totalul necesar, restul fiind, de asemenea, importat. Ca să înțelegem discrepanțele, în 2015 România avea o producție internă de zahăr de 100,6%.

Dependenți de importurile externe

De cealaltă parte, exportul României s-a bazat, în special, pe industria de autoturisme, piese de schimb, petrol rafinat, sau sârmă izolată, de exermplu, unde au fost înregistrate valori ridicate, după cum urmează:

• Piese de schimb pentru vehicule – 7,09 miliarde de dolari,
• Sârmă izolată – 4.55 miliarde de dolari,
• Autoturisme – 4,04 miliarde de dolari,
• Petrol rafinat – 1,96 miliarde de dolari.

Cu producții masive de legume și fructe, România a importat masiv

Un alt paadox al României în acești ani, este discrepanța dintre producția internă de legume și fructe, și importurile masive din afara granițelor. În unele cazuri, România a ajuns să importe din China usturoi, ceapă, cartofi, legume care au fost și sunt preponderent regăsite în producția internă a fermierilor români.

Diferențele procentuale care acoperă producția internă cu cea externă sunt majore, iar datele arată după cum urmează, atât la legume, cât și la fructe, conform Profit.ro:

• 70,4% la tomate în 2020  vs 73,9% în 2015;
• 79,65 la ceapă uscată în 2020 vs 82,5% în 2015;
• 70,5% la rădăcinoase în 2020 vs 73,7% în 2015;
• 77,2% la diverse legume în 2020 vs 85,2% în 2015;
• 90,9% la pepeni în 2020 vs 95,1% în 2015;
• 75,8% la leguminoase boabe în 2020 vs 80% la leguminoase boabe.
• 68,5% la fructe și produse de fructe în 2020, în general;
• 86,8% la mere; 92,7% la struguri în 2020;
• 97,2% la prune în 2020;
• 92,6% la cireșe și vișine în 2020;
• 18% piersici și nectarine în 2020.

Concluzie

Cu peste 13,5 milioane de hectare de teren arabil, și cu investiții majore în ultimii ani, agricultura românească ar putea acoperi, atât producția internă, cât și exporturile către piața europeană fără mari probleme. Același lucru este valabil și pentru industria crescătoare de animale, ținându-se cont de reglementările UE. Economiștii au tot tras semanle de alarmă, în încercarea de a-i face pe decidenți să ia măsuri, spunând că:

„Deficitul balanței comerciale este enorm, importăm enorm, pentru că nu putem să valorificăm producția noastră, aruncăm pe câmp zarzavaturile pe care țăranii la plantează. Este o crimă economică acest lucru, atunci când ai resurse, să le arunci. Nu avem capacitatea de a reduce aceste împrumuturi enorme.

Deficitul contului curent este din ce în ce mai mare. Cifrele care ni se prezintă, adică deficitul contului curent, deci rata de îndatorare, care nu a depășit 50% din PIB, este falsă. PIB-ul a crescut nu pentru că am produs mai mult, ci pentru că este inflație. Este o situație foarte gravă”, spuena economistul Mircea Coșea, la finalul anului trecut, pentru B1 TV.

Cu toate astea, România se chinuie cu exporturile, deși cifrele par a fi pozitive, iar importurile masive acaparează întreaga piață românească.