De unde vine expresia floare la ureche. Ce înseamnă și de unde provine, de fapt. Mulți români nu știu

De unde vine expresia floare la ureche? Românii folosesc frecvent diverse expresii, însă nu mulți cunosc cu exactitate semnificația lor sau proveniența acestora. Una dintre cele mai folosite este „floare la ureche”, cu siguranță ați auzit-o.

De unde vine expresia „floare la ureche”?

Una dintre cele mai folosite și cunoscute expresii românești este „floare la ureche”. O folosim atunci când facem referire la un lucru extrem de ușor de obținut. De exemplu: „Examenul a fost floare la ureche”.

Originea acestei expresii este veche de sute de ani și, desigur, are legătură cu florile puse la ureche. Conform istoricilor, în urmă cu sute de ani, tinerele britanice din perioada medievală obișnuiau să își pună flori la ureche.

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Cum arată Corina Bode, partenera lui Honorius Prigoană. A trăit mereu în lux și opulență

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Atunci când floarea era pusă la urechea stângă, era un semn că au deja un partener. Pe de cealaltă parte, floarea pusă la urechea dreaptă era un semn că fata poate fi abordată, deoarece este singură și disponibilă. Prin urmare, o fată lesne de era „floare la ureche”.

În prezent, expresia „floare la ureche” este folosită de români cu sensul de „nimica toată”. De asemenea, obiceiul florii la ureche se poartă chiar și în prezent în Hawaii. Acolo, fetele singure și dornice de o relație poartă o floare la urechea dreaptă, iar cele căsătorite la urechea stângă.

Citește și: De unde vine expresia a umbla cu cioara vopsită. Ce înseamnă, de fapt

Expresii românești. Originile și semnificația lor

• „S-a dus pe apa Sâmbetei”

Într-o veche credință, apa sâmbetei era un râu care se vărsa în infern, iar tot ce cădea în acea apă nu se mai putea recupera sau găsi niciodată.

• „Mă simt ca în al 9-lea cer”

Această expresie este bazată pe credința celor vechi că cerul este alcătuit din mai multe bolte. În boltele de sus ajungeau doar cei fericiți. Expresia înseamnă că te afli în culmea fericirii și bucuriei.

• „A freca menta”

Este o expresie foarte cunoscută și folosită de români. De cele mai multe ori, este folosită când vrem să spunem că irosim timpul, fără să știm că în trecut aceasta era o muncă.

Originea acesteia este veche, însă nu are legătură cu timpul pierdut. Pe vremuri, în cârciumi, mesele celor bogați erau frecate cu mentă pentru a da un miros mai select. Copiii care voiau să câștige un ban în plus frecau menta de mese.

• A face cuiva „capul calendar”

O altă expresie veche care a pornit de la faptul că, în trecut, în calendare apăreau multe cifre, date astronomice, geografice sau istorice care nu puteau fi ținute ușor minte.

Citește și: Expresii pe care le folosim greșit și au alt sens. Încearcă să le eviți complet

• „La paștele cailor”

Această expresie este folosită atunci când vine vorba despre ceva care nu va avea loc niciodată. Originea acestei expresii vine din Transilvania. Potrivit legendei, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus Hristos, caii au făcut o gălăgie de nedescris. Atunci, Fecioara i-ar fi blestemat să fie flămânzi încontinuu, în afară de o zi pe an, respectiv Paştele Cailor.

• „Dacă tăceai, filozof rămâneai

Expresia este folosită și se referă la oamenii care se cred deștepți, însă atunci când vorbesc, spun doar lucruri eronate. Expresia provine din lucrarea filozofului antic Boethius – „Mângâierile filozofiei”. Acesta a ajuns la închisoare pentru că a spus unele lucruri care nu au fost pe placul regelui.