Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători de la Trinity College Dublin pare că a reușit că explice de ce unii oameni se trezesc în timpul anesteziei. Concluziile cercetării ar putea avea un impact uriaș asupra comunității medicale. Ce s-a descoperit în creierul subiecților.
O cercetare realizată de specialiștii de la Trinity College Dublin a reușit să descopere, pentru întâia oară, care sunt structurile cerebrale ce pot prezice șansele ca o persoană să se trezească în timpul anesteziei.
Rezultatele studiului ar putea avea un efect uriaș în domeniul medical, ajutând la identificarea pacienților care ar avea nevoie de doze de anestezic peste cel mediu.
În ciuda faptului că este o tehnică folosită în medicina clinică de mai bine de 150 de ani, oamenii de știință tot nu înțeleg pe deplin de ce efectul substanțelor folosite pentru anestezierea pacienților sunt atât de variate.
Unul din patru pacienți „adormiți” sub efectul anestezicelor poate avea experiențe subiective, cum ar fi visele. În cazuri și mai rare, vorbim despre un procent de 0,05 – 0,2%, unii oameni se trezesc în timpul anesteziei.
La studiul clinic realizat de specialiștii de la Trinity College Dublin au fost incluse 17 persoane sănătoase care au fost injectate cu cel mai comun anestezic clinic. Timpul de reacție al acestora la detectarea unui sunet simplu a fost măsurat înainte și după sedare. A fost măsurată și activitatea cerebrală a 25 de subiecți care au ascultat o poveste în ambele stări.
Se pare că riscul de trezire în timpul anesteziei este mai mare în cazul persoanelor care prezentau diferențe fundamentale în ceea ce privește funcția și structurile regiunilor cerebrale fronto-parietale.
„Detectarea receptivității unei persoane la anestezie înainte de sedare are implicații importante pentru siguranța pacientului. Rezultatele noastre evidențiază noi markeri pentru îmbunătățirea monitorizării gradului de conștientizare în timpul anesteziei clinice.
Deși rară, conștientizarea accidentală în timpul unei operații poate fi foarte traumatizantă și poate duce la rezultate negative asupra sănătății pe termen lung, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic, precum și depresia clinică sau fobiile.
„Rezultatele noastre sugerează că persoanele cu volum mai mare de materie cenușie în regiunile frontale pot necesita doze mai mari de sedativ pentru a fi aneteziate, în comparație cu persoanele cu volum mai mic de materie cenușie în aceste regiuni”, a explicat Lorina Naci, profesor de psihologie și autorul principal al studiului.
Citește și: Ce a putut să vadă Cătălin Măruță în timpul operației: “Încă mai sunt conectat, ca să fie totul în regulă”