Sistemul judiciar actual este construit pe baza unor principii care respectă drepturile omului. Pe vremuri, însă, modul în care oamenii legii tratau infractorii era foarte diferit. Tu știi de ce ținem mâna dreaptă ridicată când jurăm pe Biblie, de fapt? Gestul are legătură cu o inscripție care era făcută infractorilor pe degetul mare.
Se poate să mai fi auzit povești despre modul în care tratau autoritățile infractorii pe vremuri. Este totuși puțin probabil să cunoști motivul real pentru care, atunci când juri pe Biblie, trebuie să ții mâna dreaptă ridicată. Această tradiție datează de pe vremea în care autoritățile marcau pentru totdeauna mâna condamnaților.
Înainte de a vorbi despre ce se ascunde în spatele gestului, este bine să trecem în revistă câteva aspecte importante. Modul în care oamenii legii au tratat infractorii de-a lungul timpului a variat, bineînțeles, în funcție de perioada în care au trăit. În general, pedepsele erau mai severe și mult mai brutale decât sunt cele de astăzi.
În antichitate, de exemplu, sancțiunile pentru infracțiuni puteau să fie chiar amputarea, mutilarea sau moartea prin tortură. În perioada medievală, infractorii erau pedepsiți în mod public, pentru ca oamenii să nu fie încurajați să comită fapte problematice. Sancțiunile puteau să includă spânzurare sau ardere pe rug.
În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, sistemele de justiție penală au început să se îndepărteze de astfel de pedepse brutale și să se îndrepte către abordări mai umane. Astăzi, ca și atunci, de fiecare dată când o persoană ajunge în instanță, trebuie să jure cu mâna stângă pe Biblie, în timp ce ține mâna dreaptă ridicată. Știi ce ascunde acest gest, de fapt?
Obiceiul de a ține mâna dreaptă ridicată când cineva jură pe Biblie datează de pe timpurile în care poliția sau funcționarii din închisori marcau degetul mare al infractorilor cu prima literă a infracțiunii pe care au comis-o. Era o modalitate de a verifica istoricul penal al persoanelor condamnate. Dacă autorul faptei ajungea din nou în fața judecătorilor, aceștia puteau să își dea seama în ce alte situații problematice a mai fost implicat.
Astăzi, nu se mai apelează la metode crude de a penaliza infractorii, precum cea mai sus amintită. În sistemele juridice moderne nu există o practică de a marca infractorii cu prima literă a infracțiunii pe care au comis-o. O astfel de pedeapsă era adesea folosită ca o formă de umilire publică. Inclusiv persoanele care furau sau înșelau erau supuse acestui tratament.
Te-ar putea interesa și: Tu știi de ce te săruți cu alți oameni? Când a apărut obiceiul, de fapt, și ce înseamnă
În prezent, inscripționarea permanentă cu prima literă a infracțiunii comise nu este privită drept o formă de pedeapsă eficientă și nu este în concordanță cu principiile actuale ale drepturilor omului. Sistemele juridice moderne se concentrează pe reabilitarea și restituirea infractorilor, mai degrabă decât pe provocarea de vătămări fizice sau umilirea lor.