De ce sunt pietre pe calea ferată, de fapt. Care este rolul lor extrem de important

De ce sunt pietre pe calea ferată, de fapt. Care este rolul lor extrem de important
Secretul terasementelor căilor ferate

Fiecare dintre noi am mers măcar odată cu trenul. Și, tot la fel, ne-am pus măcar odată întrebarea de ce există pietriș pe terasamentul căii ferate? Aceasta este o întrebare bună, cu un răspuns interesant. Pietrele zdrobite regăsite pe căile ferate sunt ceea ce este cunoscut sub numele de balast. Aceste căi ferate sunt construite așa de cel puțin 200 de ani, procedeul nefiind îmbunătățit de atunci.

Secretul pietrișului de pe terasementele căilor ferate

Gândiți-vă la provocarea inginerească cu care se confruntă cei care se ocupă cu construcția de căi ferate. Șinele sunt supuse expansiunii și contracției căldurii, mișcării și vibrațiilor solului, acumulării precipitațiilor și creșterii buruienilor și plantelor de dedesubt. Deși 99% din timp stau acolo neîncărcate, restul de 1% sunt supuse încărcăturii în mișcare, comparativă cu greutatea unei locomotive Union Pacific Big Boy, care sunt cele mai grele locomotive din lume.

Construcția unei căi ferate începe cu terenul gol și apoi construcția unei fundații pentru a ridica pista suficient de sus, astfel încât să nu fie inundată. Deasupra fundației, se depune o încărcătură de piatră zdrobită cu margini ascuțite, balastul.

Deasupra pietrei, sunt așexate perpendicular pe direcția pistei, o linie de grinzi de lemn, cântărind aproximativ 200 de kilograme. Apoi se aruncă piatră zdrobită în jurul grinzilor, blocându-le efectiv pe loc.

Aceste grinzi sunt realizate din lemn de esență tare, de obicei stejar, și impregnate cu creozot pentru protecția împotriva intemperiilor. În general se numesc legături transversale, sau traverse. Liniile ferate moderne cu trafic intens încearcă din ce în ce mai multe alternative, inclusiv plastic compozit, oțel și beton.

De ce sunt pietre pe terasementul de căi ferate? Este un procedeu de 200 de ani

Dacă vrem să aflăm răspunsul trebuie să mergem în trecut, având în vedere că pietrele, sau pietrișul, sau balastul, au fost folosite pentru prima dată acum aproape 200 de ani și procedeul nu a fost îmbunătățit de atunci. De fapt ce este balastul, sau pietrișul?

Sunt, în fapt, pietre zdrobite pe care le vedem de fiecare dată, și sunt așezate pe căi ferate. Scopul este unul bine definit, și anume formează terenul pentru traversele de căi ferate, care sunt utilizate pentru a le menține în poziție verticală și distanțate corespunzător. Cu alte cuvinte, scopul lor este de a ține legăturile transversale din lemn, care la rândul lor țin șinele în poziție.

Tehnologia este un proces vechi de secole, care este extrem de eficient în facilitarea mișcării oamenilor și a materialelor pe mii de kilometri, chiar dacă nimic nu este atașat permanent la sol cu o conexiune fixă. Balastul distribuie sarcina legăturilor pe aceste căi ferate, care, la rândul lor, suportă sarcina trenului pe cale, ținută de cleme, pe fundație.

În același timp permit mișcarea solului, expansiunea termică și variația greutății, permite ploaia și zăpada să se scurgă prin cale, și inhibă creșterea buruienilor și a vegetației care ar prelua rapid pista. În România majoritatea constructorilor de căi ferate folosesc acest procedeu, cum spuneam vechi de 200 de ani, majoritatea infrastructurii feroviare românești arătând exact așa, cu mult pietriș pus pe terasamentul de cale ferată.