Tudor Chirilă a protestat față de numirea lui Sorin Cîmpeanu la Ministerul Educației, chiar în ziua în care miniștrii propuși în Guvernul Cîțu au trecut de Comisii,
Astfel că pe Instagram, Tudor Chirilă a postat patru imagini făcute în fața clădirii Guvernului, iar mesajul său a fost îndreptat inclusiv împotriva traseismului politic, dar și a numirii lui Sorin Cîmpeanu la Ministerul Educației.
„Fără Câmpeanu (n.red. – Sorin Cîmpeanu) la Educație” a fost doar unul dintre mesajele afișate de artist.
Astfel că Tudor Chirilă a protestat în Piața Victoriei, alături de Carmen Uscatu și de Oana Gheorghiu, care sunt fondatoarele „Asociației Dăruiește Viață”. Menționăm că toţi cei 18 miniştri ai Guvernului Cîţu au primit aviz pozitiv în Comisii. De precizat este că Sorin Cîmpeanu a primit aviz favorabil pentru funcția de ministru al Educației, cu 20 de voturi pentru, 13 împotrivă, dar şi două abţineri. Acesta a precizat că “acest mandat de ministru se va juca cu mandatul pe masă”, adăugând că, dacă nu va putea realiza tot ce şi-a propus, atunci va lăsa pe altcineva.
Amintim că după demisia lui Victor Ponta în urma protestelor din noiembrie 2015, Sorin Cîmpeanu a ajuns premier interimar. Întrebat atunci de ce România nu a apelat la ajutor UE, acesta a spus, umăr la umăr cu Nicolae Bănicioiu, că tragedia „nu se înscrie în definiția dezastrelor”.
La aproape o săptămână după incendiul din clubul Colectiv, HotNews informa că România a cerut ajutorul UE pentru 80 de răniți abia după 6 zile de la producerea catastrofei. Pe data de 7 noiembrie 2015, Sorin Cîmpeanu, astăzi ministru al Educației în Guvernul Cîțu, recunoștea că România nu a cerut declanșarea mecanismului de ajutor de la UE pentru dezastre deoarece tragedia „nu se înscrie în definiția dezastrelor”!
„România nu a solicitat declanşarea mecanismului de ajutor pentru dezastre. Nu a făcut acest lucru din două motive: pentru că nu se înscrie în definiţia formală a dezastrelor, această tragedie care s-a întâmplat în România şi, în al doilea rând, aş vrea să precizez faptul că paşii de urmat în realitate, şi realitatea ne interesează, erau exact același (sic) şi cu mecanismul activat şi cu mecanismul neactivat”, declara Sorin Cîmpeanu în 2015.
Dar că, potriit ISU, incendiul din Colectiv poate să fie încadrat la „incendii de masă”, având în vedere numărul participanților, în jur de 350, al celor răniți, în jur de 150, dar și al decedaților, 64. Dar pe ce se baza Sorin Cîmpeanu când susținea una ca asta? Acest fapt e apropie cel mai mult de Regulamentul de apărare împotriva incendiilor în masă din 09.11.2000.
La punctul 1 „Prin incendiu în masă, în sensul prezentului regulament, se înțelege acel incendiu de mari proporții care poate genera consecințe negative majore asupra desfășurării normale a activităților social-economice, precum și asupra mediului înconjurător și care nu poate fi controlat și lichidat numai prin intervenția serviciilor de pompieri, constituite potrivit legii”. Deși la Clubul Colectiv incendiul fusese lichidat, respectivul regulament se referă doar la partea de intervenție, dar nu la partea de intervenție medicală.