Bulionul de roșii este nelipsit din cămara gospodinelor, însă se poate întâmpla ca acesta să nu țină foarte mult și să mucegăiască până să-l puneți în mâncărurile preferate. Iată de ce mucegăiește bulionul și cum puteți evita acest lucru!
Dacă vă pregătiți să preparați proviziile pentru iarnă și doriți ca bulionul făcut în casă să nu mai mucegăiască destul de rapid, trebuie să aveți în vedere o serie de trucuri, pentru a-l face să se conserve mai mult timp.
Multe gospodine fac o serie de greșeli majore atunci când pregătesc bulionul de roșii. Abia când folosesc bulionul la mâncăruri observă că acesta nu a ieșit atât de bun pe cât sperau. Se întâmplă ca pasta de tomată făcută în casă să prindă o floare de mucegai deasupra și să aibă un miros greu.
Drept urmare, este important să țineți cont de anumite trucuri atunci când preparați bulionul, pentru ca în sezonul rece să aveți un preparat gustos și delicios, dar și cu o valabilitate mai mare.
Pentru a avea un bulion care să țină peste iarnă, trebuie doar să țineți cont de câteva sfaturi utile atunci când îl preparați sau atunci când îl depozitați.
Roșiile pe care le puneți la bulion nu trebuie să fie nici verzi, dar nici prea coapte sau zemoase. Bulionul iese delicios dacă este preparat din roșii cărnoase. În caz contrar, dacă tomatele au părți putrezite, mucegăite sau alterate trebuie tăiate, în caz contrar, bulionul de roșii va face mucegai și nu va rezista prea mult.
Dacă ați observat că un borcan de bulion prinde un strat subțire de mucegai sub capac, puteți turna deasupra lui ulei de floarea soarelui cât să cuprindă toată suprafața de bulion. Apoi închideți borcanul și depozitați-l în spații întunecate, ferite de razele solare.
Un alt aspect important pentru ca bulionul să nu mai mucegăiască este sarea neiodată, specială pentru murături. Dacă adăugați sare iodată, riscați ca acesta să nu se păstreze foarte mult și să prindă mucegai deasupra.
Totodată, unele gospodine nu țin cont că, imediat după ce bulionul a fost pus în sticle, acestea trebuie să stea la loc cald, acoperite cu prosoape. Bulionul trebuie să se răcească treptat, nu brusc. Dacă este răcit instantaneu, bulionul nu va avea un timp de păstrare îndelungat. După câteva zile de la preparare, puteți verifica dacă pulpa s-a separat și s-a depus în partea de jos a sticlei. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat, bulionul s-ar putea să fermenteze și să se strice.
În bulion nu se adaugă zahăr sau conservant, în acest mod, el va rezista mai mult peste iarnă și nu va prinde mucegai.
Citește și: Cât timp se fierbe, de fapt, bulionul
Înainte de a adăuga bulionul de roșii în sticle, trebuie știut că acestea se spală și se sterilizează bine înainte. Ori opărite cu apă fierbinte sau ținute la cuptor, pe o tavă metalică, sticlele nu trebuie să aibă impurități.
De asemenea, sticlele nu se umplu din prima până sus, ci se testează prima dată pentru a nu se sparge. Se toarnă numai două degete de bulion, apoi se pot umple. Înainte de a le sigila, adăugați deasupra o lingură de ulei de floarea soarelui, în acest mod nu va face mucegai.
Citește și: Bulion de roșii fără fierbere
Roșiile spală bine sub jet de apă rece, se înlătură partea albă, după care se taie în sferturi. Apoi se dau prin mașina de tocat, nu înainte de a le îndepărta cojile. Tot sucul obținut de la pulpa de roșii într-un vas mare cu fund gros și se dă totul la fiert, la foc mediu pentru aproximativ o oră. Separat, se taie frunzele de țelină, bucata de hrean și se amestecă toate. Apoi se pun peste bulionul de roșii.
Bulionul se lasă la fiert până când obține o consistență densă, nu o pastă fluidă, dar nici una foarte groasă. Când este aproape gata, se scot frunzele de țelină și bucata de hrean din vas, iar bulionul se lasă să se răcească. După care se pune în sticle curate și sterilizate.
Sticlele se închid cu capace, se pun într-un vas mare cu un prosop vasului, se adaugă apă până aproape de gâtul sticlelor și se mai lasă la fiert pentru aproximativ 30 de minute. Când s-a terminat tot procesul, sticlele se acoperă și se lasă la răcit.