Pe grupurile de WhatsApp ale părinților este forfotă mare. Deja se stabilesc cheltuielile și contribuțiile la cadourile de Crăciun pentru educatoare și învățătoare. Specialiștii detaliază care sunt cauzele acestor comportamente toxice și cum afectează ele dezvoltarea copiilor.
Psihologii pun acestă febră a cadourilor de Crăciun, pe seama interesului personal. Adică, părinții cumpără cadouri educatoarelor sau învățătoarelor, pentru a obține la rândul lor foloase, atunci când vor avea nevoie.
În sistemul de educație românesc, atunci când ai o problemă, întrebarea este: pe cine cunosc ca să mă ajute? Asta în timp ce în alte țări, întrebarea devine: care este procedura ca să-mi rezolv problema? „Profesorul are o poziție de influență socială, deci este bine să te pui bine cu cei din zona de putere, deoarece ei, nu procedurile, te vor ajuta dacă ai o problemă”, explică Daniel David, psiholog.
Antropologii privesc acest fenomen din alt unghi, astfel, ei au ajuns la concluzia că relația pe care părinții „simt că vor sa o aibă cu educatorii, cu persoanele care stau aproape de copiii lor, într-un fel depășește planul ăsta fix, material, tranzacțional și atunci extind asupra educatorilor un fel de relație socială pe care o ai cu familia și care e exprimată prin cadouri, prin generozitate care nu este condiționată”, a declarat Radu Umbreș, antropolog.
„Românii fac un moment de mândrie din faptul că sunt ca o familie cu toată lumea, ceea ce este periculos. O familie are grijă în primul rând de membrii proprii”, a explicat Radu Umbreș , antropolog.
„Comportamentele specifice dintr-o societate pot fi înțelese mai bine dacă înțelegem și profilul psihocultural al țării. Simplificând lucrurile, profilul psihocultural al României se caracterizează prin colectivism (construit în logica familiei, unde grupul este mai important ca individul, iar diferențierea nu este încurajată) și concentrarea puterii sociale (puțini conduc mulți, iar leaderul este șef, și astfel trebuie să ai o relație bună cu el)”, a declarat Daniel David, psiholog.
Acest profil este relativ omogen distribuit în vechile provincii istorice ale țării sau în noile zone de dezvoltare ale țării. Sistemul educațional este o subcomponentă a societății românești, care reflectă uneori chiar mai accentuat acest profil psihocultural.
Comportamentele descrise mai sus potrivesc perfect acest profil psihocultural. Este vorba de a a se defini ca o familie, într-o logică colectivistă, în care profesorul are o poziție de influență socială; este bine să te pui bine cu cei din zona de putere, deoarece ei, nu procedurile, te vor ajuta dacă ai o problemă, potrivit Edupedu.
„Cred că oamenii fac separație între planul comercial, instituțional în care plătești o taxă, și la privat, de exemplu, și din acea taxă se plătesc salariile și îngrijirea copilului. Până la urmă, și la stat e tot așa, pentru că tot din taxele oamenilor ei primesc niște servicii. Însă relația pe care simt că vor sa o aibă cu educatorii, cu persoanele care stau aproape de copiii lor într-un fel depășește planul ăsta fix, material, tranzacțional și atunci extind asupra educatorilor un fel de relație socială pe care o ai cu familia și care e exprimată prin cadouri, prin generozitate care nu este condiționată. Nu îți dau cadoul ăsta, pentru că te-ai purtat neapărat frumos cu copilul meu. La fel cum facem chestia asta și cu prietenii, cu familia, e un mod probabil de a-și exprima generozitatea și de a face lucrurile să nu pară doar o muncă, e și o încărcătură morală”, spune Radu Umbreș, antropolog.
Cu siguranță întâlnim obiceiul și în alte țări. S-ar putea să se simtă la noi mai puternic tradiția, pentru că există așteptarea din partea tuturor. Românii încarcă relația asta și cu o legătură personală, pentru că la fel ca în cazul familiei, vrem să arătăm că ne-am gândit la învățător, că am ales un cadou.
Codul-cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobat prin ordin de ministru și publicat pe 4 octombrie în Monitorul Oficial, prevede următoarele, la Capitolul „Valori, principii și norme de conduită”: