De ce apar cutremure în Vrancea, de fapt. Ce au descoperit cercetătorii români în pământul din toată zona

De ce apar cutremure în Vrancea, de fapt. Ce au descoperit cercetătorii români în pământul din toată zona
De ce apar cutremure în Vrancea, de fapt. Ce au descoperit cercetătorii români în pământul din toată zona

De ce sunt, de fapt cutremure în Vrancea. Conform specialiștilor, seismicitatea în zona Vrancea este una dintre cele mai interesante din lume, nu doar din punct de vedere al energiei cutremurelor ce se produc aici, ci și prin faptul că seismele mari se produc cu anumire regularități.

De ce apar cutremure în Vrancea, de fapt

Conform specialiștilor, originea cutremurelor vrâncene este strâns legată de zona de convergență între mai multe blocuri tectonice, respectiv zona Euro-Asiatică, Africană și Indo-Australiană. Astfel, în zona de contact a microplăcilor tectonice convergente la Curbura Carpaților se generează tensiuni.

„Din cauza presiunilor exercitate din mai multe direcţii, se produc ruperi în interiorul respectivului bloc, acestea fiind la originea mişcărilor seismice vrâncene”, se arată într-un studiu al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului – INFP.

Fiind cele mai frecvente și cu cele mai mari magnitudini, ce pot atinge până la 7,7 grade Richter, se poate spune că ”zguduiturile” din zona Vrancea determină seismicitatea din România. De altfel, specificul cutremurelor de aici este că se produc la adâncimi de peste 100 de kilometri, cutremure mai puțin periculoase decât cele de suprafață, prin faptul că energia seismului se repartizează pe o suprafață mult mai mare.

„Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova, pe direcţia Focşani-Iaşi-Chişinău şi spre sud-vest către Câmpia Română, pe direcţia Bucureşti-Zimnicea-Sofia”, a explicat Mircea Radulian, directorul INFP, pentru adevărul.ro.

Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului
Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Seismologii se bazează în estimarea cutremurelor pe calcule istorice

De altfel, în fiecare secol, în Vrancea sunt numeroase cutremure de magnitudine mică și medie, dar și mai puternice, uneori cu caracter catastrofal. Cercetătorii nu au putut oferi predicții reușite, deoarece vorbim de cutremure de mare magnitudine și nici tehnologia modernă nu ajută în acest sens.

Astfel, seismologii se bazează în estimarea cutremurelor pe calcule istorice care indică pentru zona Vrancea că au loc cutremure de mare intensitate la intervale de 36-37 de ani, 64 sau 102 ani. Astfel, următorul mare cutremur ar putea avea loc peste 2o de ani sau chiar mai mult.

De altfel, în ultimii 300 de ani au fost șase mari cutremure cu pierderi de vieți omenești și bunuri materiale: cutremurul din 12 iunie 1701, de 7,5 pe scara Richter, cel din 11 iunie 1738, de 7,7 pe scara Richter, în 26 octombrie 1802, de 7,9 grade pe scara Richter, cel din 23 ianuarie 1838, de 7,5 pe scara Richter, 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977.

„În medie, în Vrancea se produc cam 4 sau 5 seisme mai importante în fiecare secol (cutremure cu magnitudinea egală sau mai mare de 6,7 grade pe scara Richter), circa 10 seisme de magnitudine 6,0 până la cel mult 6,5-6,6 grade, precum şi peste 100 de cutremure mai slabe, cu magnitudinea mai mare sau egală cu 5,0 pe scara Richter. Anual, în Vrancea se produc peste 100 de seisme slabe, în general imperceptibile, din cauza adâncimilor mari la care au loc, şi doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimţite în oraşele mari din sudul şi estul ţării, dar fără urmări. Uneori se mai produc şi cutremure de tip crustal, cu efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Richter”, au arătat cei de la cutremure.net.

De precizat este că țara noastră dispune de unul dintre cele mai performante Sisteme de Avertizare în Timp Real din lume, realizat de cercetătorii de la INFP în cooperare cu specialiștii de la Universitatea Karlsruhe din Germania şi implementat la Staţia Seismică de la Ploştina, din comuna Vrîncioaia.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI