Mai mulți condamnați români celebri au ales să părăsească țara pentru Italia. Dar de ce a devenit Italia refugiul condamnaților români? Ministerul Justiției a ridicat, la un moment dat, problema extrădării românilor condamnați la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne și a cerut Italiei să găsească soluții.
De la Darius Vâlcov la Ionel Arsene, tot mai multe figuri publice din România care au fost condamnate definitiv au ales să fugă în Italia. Vorbim despre oameni politici sau afaceriști care au primit pedepse din partea instanțelor românești.
În încercarea de a scăpa de ele, aceștia au ales să plece în Italia pentru a scăpa de închisoare. Legea permisivă de acolo era aproape o garanție că nu vor ispăși nicio zi de pedeapsă. Norma a fost modificată după insistențe din partea României, dar fugarii celebri au găsit alte soluții: să își obțină rezidența și să își deschidă afaceri pe teritoriul Italiei.
În Italia, condițiile în care românii execută pedepsele sunt mai bune decât în țara noastră. Regimul este mai permis, astfel că pentru condamnările de până la patru ani, inculpații pot să execute pedeapsa la domiciliu.
În 2022, ministerul Justiției a pus în dezbatere publică legea fugarilor, care prevedea pedepsirea pentru evadare cu pedepse între 6 luni și 3 ani a celor care se sustrag unei condamnări.
CSM a dat aviz negativ acestei legi, invocând drepturile și libertățile omului, iar demersul a fost abandonat.
CITEȘTE ȘI: Unde s-ar ascunde Cătălin Cherecheș. Detaliul care l-a dat de gol pe primarul din Baia Mare
12 nume celebre din România, personaje condamnate, au ales calea Italiei: Darius Vâlcov, Minel Prina, Daniel Dragomir, Ionel Arsene, Alina Bica, Marian Zlotea, Mario Iorgulescu, Dragoș Săvulescu, Sorin Strutinsky, Cornel Bogdan Popa și Ioan Bene.
Majoritatea sunt oameni de afaceri și persoane cu funcții publice înalte. Cei mai mulți dintre ei sunt acum în libertate invocând condițiile grele de detenție din România și fapul că duc o viață nouă în Italia.
De menționat este că judecătorii italieni pot să refuze extrădarea sau punerea în aplicare a unui mandat european de arestare doar în cazul în care condamnații au rezidență de cel puțin cinci ani.
Noile condiții arată că inculpații din România care sunt implicați în dosare își pregătesc din timp terenul. Obțin rezidența și își fac afaceri în Italia, iar când vine momentul condamnării și apoi al extrădării, ei susțin că în România, condițiile din penitenciare sunt inumane.
De exemplu, Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, a plecat în Italia cu puțin timp înainte de a fi condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență. Și-a deschis o firmă de construcții în Italia și a plecat din România cu puțin timp înainte de a afla sentința definitivă.
Și Darius Vâlcov, fost ministru de Finanțe, a procedat la fel. El a preluat o afacere în Italia, în timp ce în țară a fost condamnat la 8 ani de închisoare, pe fond.