Dependența poate veni în multe forme, una dintre ele fiind reprezentată de consumul de produse fast-food. Românii consumă, în anul 2023, cu 60 la sută mai multe astfel de alimente decât în anul trecut, arată un studiu. 1 din 7 oameni nu pot să renunțe la obiceiul de a mânca produse ultraprocesate.
Când spunem dependență, mulți avem tendința de a ne duce cu gândul la vicii precum fumatul, consumul de băuturi alcoolice sau de substanțe interzise. Realitatea ne demonstrează că dependența poate veni și sub alte forme, cum ar fi consumul de produse fast-food.
Românii devin dependenți de produsele fast-food, arată un studiu făcut de aplicația Glovo. În anul 2023, consumul de alimente ultraprocesate distribuite prin intermediul platformei amintite a crescut cu 60 la sută. În anul 2022, s-a comandat, în medie, o șaorma la fiecare 10 secunde.
De altfel, România ocupă locul 1 la consumul de şaorma în topul celor 25 de țări în care activează Glovo. La nivel local, cele mai multe comenzi de șaorma au fost efectuate, în anul 2022, în orașele: Bucureşti, Braşov, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi.
Poate dependența ta nu este fumatul, consumul de băuturi alcoolice sau de substanțe interzise. Dar poate viciul tău este reprezentat de dulciuri, băuturi carbogazoase, fast-food sau alte alimente ultraprocesate. Știm cu toții că acestea sunt extrem de dăunătoare sănătății.
Produse pentru a fi gustoase și consumate în exces, alimentele fast-food provoacă dependență, după cum au descoperit cercetătorii în cadrul unei analize efectuate asupra a 281 de studii din 36 de țări diferite. Au fost studiate criterii standard, folosite și în cazul alcoolului, nicotinei, cocainei sau heroinei.
Autorul principal al studiului, profesorul Ashley Gearhardt de la Universitatea din Michigan, compară persoanele dependente de fast-food cu cele care prezintă cancer pulmonar și nu se pot opri din fumat.
Mâncarea poate să creeze dependență în același mod în care o face alcoolul sau tutunul, a spus Chris van Tulleken, medic și autor al cărții Ultra-Processed People, potrivit The Guardian. Unul dintre comportamentele ce conduc la acest tip de atitudine este comoditatea, potrivit lui Gearhardt:
„Dacă mi-aș face singur ciocolată sau pizza, probabil nu aș mai mânca atât de des.”
Situația nu se poate compara cu cea a țigărilor, spun cercetătorii. Frunzele de tutun au fost disponibile de piață de sute de ani, iar oamenii își făceau propriile produse din tutun. Cu toate acestea, inventarea rolei de țigări în 1880 a contibuit la o creștere cu peste 1.000% a fumatului.
„A încerca să renunți la fast-food este ca și cum ai încerca să te lași de fumat în anii 1960”, a spus medicul Chris van Tulleken.
Consumul de alimente ultraprocesate face ca dopamina, un neurotransmițător din creier, să crească, declanșând o stare generală de bine. Apoi atinge brusc niveluri foarte scăzute, consumatorii confruntându-se cu o stare generală negativă. Tânjind să revină la senzația inițială, mănâncă fast-food.
Modul în care se manifestă dopamina în cazul consumului de fast-food este similar cu cel remarcat de-a lungul consumului de alcool sau nicotină. Nivelurile de dependență sunt aproape identice, spun cercetătorii. Nu toți cei care mănâncă fast-food devin dependenți, însă 1 din 7 persoane o va face.