Dacă ai noroc, te îndrăgostești de câteva ori în viață. Foarte mulți oameni nu sunt însă atât de norocoși, iar alți ajung să perceapă relațiile ca pe o corvoadă.
În opinia psihologului Sarah Biren, o bloggeriță și autoare din Toronto, în viață te îndrăgostești de trei ori, din motive diferite. Prima dragoste are loc atunci când ești tânăr, în adolescență. Aceea este o dragoste bazată pe idealuri, inspirată din poveștile pe care le citești în copilărie.
Respectiva relație este construită în jurul idealurilor și presiunilor pe care le simți din partea societății și, de cele mai multe ori, a familiei. O începi de parcă ar fi prima și ultima ta relație de dragoste și ignori orice semne că ceva nu este în regulă sau că faci foarte multe compromisuri de dragul omului de lângă tine. În mintea ta, așa este dragostea și e mai important să fii văzut de către ceilalți ca fiind într-o relație bună, decât să te simți că faci parte dintr-una.
A doua oară te îndrăgostești la maturitate. Această relație este rezultatul cunoștințelor tale despre tine ca om, despre nevoile tale și punctele tale forte. În această relație, s-ar putea să înveți mai multe despre tine, decât despre omul de lângă tine. Această relație este pasională și dramatică. În ea, tu și partenerul tău faceți multe greșeli, dar descoperiți ce înseamnă dragostea adevărată, iar asta s-ar putea să fie cea mai importantă parte a experienței. Această dragoste se termină cu multă suferință și lacrimi, dar, la final, devii mai puternic.
Te îndrăgostești a treia oară fără să te aștepți sau să-ți planifici. A treia ta relație s-ar putea să pargă greșită și nepotrivită din toate punctele de vedere. Îți distruge toate idealurile pe care le-ai mai putea avea despre o dragoste ideală. Această relație vine atât de natural, încât pare imposibil să fie adevărată. Este definită printr-o conexiune ce nu poate fi explicată și te marchează într-o proporție semnificativă tocmai pentru că nu ai planificat-o. În contextul în care cineva ajunge să te iubească și să te accepte pentru ceea ce ești cu adevărat, ți se pare aproape nenatural.