Limba română este plină de mici trucuri magice. Unul dintre ele este cuvântul format din 21 de litere, ce nu prezintă în alcătuirea lui două consoane consecutive. Ai auzit vreodată de el? Află în rândurile de mai jos ce indicații oferă Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) în acest sens.
Te-ai aflat vreodată în situația în care vorbești cu o persoană, dar ea așteaptă doar să termini, pentru a putea prelua discuția? Fiecare om face asta, la un moment dat. Și este un lucru bun, nu neapărat unul negativ, fiindcă indică o abilitate complexă de comunicare ce conectează oameni.
Când vorbim pe rând, decalajul tipic dintre vorbitori este de doar 200 de milisecunde, spun specialiștii. Este prea scurt pentru a face prea multe, ceea ce înseamnă că oamenii își creează răspunsurile la unele replici în timp real, în timp ce își ascultă partenerul de discuție.
Conturarea unor răspunsuri în timp real presupune, de fapt, o bună stăpânire a termenilor utilizați cel puțin în viața de zi cu zi. Fără stăpânirea limbajului, participanții la o discuție nu ar putea reuși să ofere răspunsuri atât de rapid pe cât o fac. Nu doar în cadrul conservațiilor se întâmplă acest lucru.
Același fenomen poate fi identificat dincolo de sfera discuțiilor cotidiene, de exemplu: în mediul academic. Specialiștii pot oferi unele explicații profesioniste în funcție de cât de bine stăpânesc termenii din specialitatea lor. Un astfel de exemplu vom aborda în materialul de astăzi.
Poate ești pasionat de limba română și acesta este motivul pentru care citești rândurile în cauză. Dacă te pasionează și domeniul medical, ai motiv dublu de bucurie, fiindcă tocmai ți-am oferit și un indiciu referitor la cuvântul din limba română care are 21 de litere, fără două consoane consecutive.
Tu știi care este termenul unic ce respectă cele două descrieri precizate mai sus? Cuvântul este o înșiruire alternativă de vocale-consoane, însă nu prezintă în alcătuirea lui două consoane consecutive. Este vorba despre „citomegalovirusurilor”, formă declinată a „citomegalovirus”.
Dacă nu activezi în domeniul medical, mai mult ca sigur nu cunoști înțelesul acestui termen. De aceea, în rândurile de mai jos vom expune informațiile oferite în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) privind sensul termenului „citomegalovirusurilor”.
„citomegalovirus/ citomegalovirusurilor = s. m. (med.) Agent cauzal al sindromului citomegalic, infecție virală fie intrauterină, fie a copiilor noi născuți ◊ „[…] copilul era grav bolnav. O boală rară – cytomegalovirus. Creierul îi este afectat, nu se poate rostogoli, nu poate sta așezat, nu-și poate ridica capul, nu aude bine, e foarte vulnerabil la viruși și infecții.” R.l. 2 II 84 p. 6 (din fr. cytomégalovirus)”, arată DEX-ul, varianta online.