Cum să scapi de bolile pe bază de stres. Sfaturile vitale ale profesorului Constantin Dulcan

Stresul este un sentiment de presiune anormală. Această presiune poate proveni din diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Cum ar fi un volum de muncă sporit, o perioadă de tranziție, o ceartă cu familia sau griji financiare noi și existente. Este posibil să constatați că are un efect cumulativ, fiecare factor de stres acumulându-se unul peste altul. În timpul acestor situații vă puteți simți amenințat sau supărat. În astfel de situații, corpul ar putea crea un răspuns la stres. Acest lucru poate provoca o varietate de simptome fizice. Poate schimba modul în care ne comportăm și poate determina să experimentăm emoții mai intense. Stresul ne afectează în mai multe moduri, atât fizic, cât și emoțional și în diferite intensități. Recent, profesorul Constantin Dulcan a vorbit de bolile pe bază de stres și de modul cum putem evita astfel de situații.

Cum să gestionezi și să reduci stresul

Indiferent că vrem, sau nu, să recunoaștem, toată lumea se confruntă cu stresul. Cu toate acestea, atunci când vă afectează viața, sănătatea și bunăstarea, este important să îl abordați cât mai curând posibil.

Deși stresul afectează fiecare persoană în mod diferit, există semne și simptome comune pe care le puteți observa. Acestea sunt, după cum urmează:

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

• sentimente de îngrijorare sau anxietate constantă,
• sentimente de copleșire,
• dificultăți de concentrare,
• schimbări de dispoziție sau modificări ale dispoziției,
• iritabilitate sau irascibilitate,
• dificultăți de relaxare,
• depresie,
• stimă de sine scăzută,
• mâncați mai mult sau mai puțin decât de obicei,
• modificări ale obiceiurilor de somn,
• utilizarea alcoolului, tutunului sau a drogurilor ilegale,
• dureri și dureri, în special tensiune musculară,
• diaree și constipație,
• senzații de greață sau amețeli,
• pierderea apetitului sexual.

Profesorul Constantin Dulcan spune că există trei tipuri importante de stres, spunând că fiecare în parte ne pot afecta sistemul imunitar:

„Vorbim de două tipuri de stres: stresul acut care este o reacție fiziologică și stresul cronic la care suntem supuși încontinuu. Iată această pandemie, la care știrile niciuna nu este mai bună decât altă. Asta se cheamă stres cronic. Ce se întâmplă în timpul unui stres cronic Capacitatea noastră de apărare, sistemul imunitar, scade.

Secreția de cortizol blochează o serie de factori la nivel de creier. Mitocontriile, moștenite de la mama, reacționează la stres. La lipsa de mișcare. La monotonie. Structurile care au nevoie de consum de energie, deci de cele mai multe mitocontrii, sunt creierul, inima și mușchii. Din păcate numărul lor scade. Și atunci intervine nevoie de a menține numărul de mitocondrii.”, spune profesorul Constantin Dulcan.

„Frica este unul din factorii care ne scad enorm de mult frecvența”

Printre factorii de stres se numără și frica, în opinia aceluiași eminent profesor Constatin Dulcan. Domnia sa spune că sentimentul de frică poate influența în mod negativ sistemul imunitar, și astfel să apară bolile pe bază de stres:

„Frica este unul din factorii care ne scad enorm de mult frecvența. A crea omului o stare bună de dispoziție sau o stare propice apărării, întăririi imunitățîi lui. Dacă toată ziua îi speriem…Medicul trebuie să se gândească și la riscurile virozei, ale bacteriei dar și la psihologia pacientului. Între astea trebuie să fie un echilibru.

Trebuie să gândim, să protejăm și psihicul uman. Tot ce este împotriva psihologiei umane înseamnă boală, patologie. Empatia poate schimba lumea. Trebuie să cultivăm emoțiile de ordin pozitiv superior. Trebuie măcar 40 de minute pe zi în care să lăsăm la o parte tot ceea ce este negativ și să ne înconjurăm de o atmosfera propice sănătății, o gândire propice. Circuitele noastre nervoasă au nevoie de o chimie favorabilă stării de sănătate și longevității.”, mai spune spune profesorul Constantin Dulcan.

La ce poate duce stresul prelungit?

Stresul este o reacție naturală la multe situații din viață, cum ar fi munca, familia, relațiile și problemele financiare. O cantitate moderată de stres ne poate ajuta să avem performanțe mai bune în situații dificile, dar un stres prea mare sau prelungit poate duce la probleme fizice.

Acestea pot include niveluri mai scăzute de imunitate, dificultăți digestive și intestinale, de exemplu, sindromul colonului iritabil, sau probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia. Acest lucru înseamnă că este important să vă gestionați stresul și să îl mențineți la un nivel sănătos pentru a preveni daunele pe termen lung asupra corpului și minții.

Ce se întâmplă cu corpul nostru atunci când ne confruntăm cu stresul?

Oamenii reacționează diferit la stres. Unele simptome comune ale stresului includ probleme de somn, transpirație sau o schimbare a apetitului. Simptomele de acest gen sunt declanșate de un val de hormoni ai stresului în corp care, atunci când sunt eliberați, permit să facem față presiunilor sau amenințărilor. Acest lucru este cunoscut sub numele de răspunsul „luptă sau fugi”.

Hormonii numiți adrenalină și noradrenalină neridică tensiunea arterială, cresc ritmul cardiac și măresc rata de transpirație. Acest lucru ne pregătește corpul pentru un răspuns de urgență. Acești hormoni pot reduce, de asemenea, fluxul sanguin către piele și pot reduce activitatea stomacului. Cortizolul, un alt hormon al stresului, eliberează grăsimi și zahăr în sistem pentru a ne stimula energia.

Ca urmare, ne putem confrunta cu dureri de cap, tensiune musculară, dureri, greață, indigestie și amețeli. De asemenea, este posibil să respirăm mai repede, să avem palpitații sau să suferim de diverse dureri. Pe termen lung, este posibil să ne expunem riscului de atac de cord și accident vascular cerebral.

Concluzie

Toate aceste schimbări sunt modul în care corpul încearcă să ne ajute să luptăm sau să fugim mai ușor, iar odată ce presiunea sau amenințarea a trecut, nivelul hormonilor de stres va reveni, de obicei, la normal. Cu toate acestea, dacă suntem în mod constant sub stres, acești hormoni rămân în corp, ceea ce duce la apariția simptomelor de stres.

Dacă suntem blocați într-un birou aglomerat sau într-un tren supraaglomerat, nu putem să luptăm sau să fugim, așa că nu putem consuma substanțele chimice pe care propriul organism le produce pentru a ne proteja. În timp, acumularea acestor substanțe chimice și schimbările pe care le produc pot fi dăunătoare pentru sănătatea noastră.