Am intrat în Săptămâna Luminată, cea care marchează începutul perioadei de sărbătoare ce se termină după cincizeci de zile de la Paști, atunci când creștinii sărbătoresc Rusaliile. Săptămâna Luminată aduce cu sine credințe vechi și se se spune că porțile Raiului rămân deschise o săptămână după Înviere, adică până la Duminica Tomii.
În Săptămâna Luminată, zilele de Miercuri și de Vineri sunt zile cu harți, iar cu acest prilej, Biserica rânduiește dezlegarea la alimentele de dulce. Tot în aceste zile de miercuri și de vineri, în intervalul dintre Învierea Domnului și prima duminică după Rusalii, credincioșii au dezlegare la pește.
În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți în neființă, iar slujbele se reiau după Duminica Tomii, care anul acesta pică pe 1 mai. Trebuie spus că slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată au și ele o rânduială specială, fiind înlocuite cu slujba Învierii, în care cântările vorbesc despre biruința vieții asupra morții.
În Săptămâna Luminată nu se fac parastase, iar până de Rusalii, credincioșii nu vor face mătănii în biserică.
Se spune că în Lunea Albă se deschid porțile Raiului și ale iertării, așadar orice persoană care moare într-o astfel de zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Azi este bine să stropești casa cu agheasmă și să dai de băut rudelor.
În Marțea Albă nu se lucrează, nu se spală, nu se calcă și nu se face curat. La țară, femeile dau de pomană pască rămasă de la Paște și vin roșu.
În Miercurea Albă, bărbații au voie să muncească la câmp, dar nu și femeile.
Joia Albă, numită și Joia Verde, este o zi a cinstirii holdelor, grădinilor și grânelor. Cine muncește atrage ghinionul în casă, seceta și dăunătorii în livezi. O persoană trebuie să care 44 de găleți cu apă, se aprind două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apa „sfințită” astfel se varsă în fântâna din curte.
În Vinerea Albă, zi care mai poartă și numele de Vinerea Scumpă, credincioșii vin la Biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și ca Agheasma Mică, care poate fi băută tot timpul anului. Sărbătoarea își are originea într-o minune săvârșită de Maica Domnului prin apa unui izvor cu putere tămăduitoare, descoperit de Leon I (457 – 474), cu puțin timp înainte de a ajunge împărat.