Ce tradiții și obiceiuri există în Săptămâna Luminată și ce este interzis să faci în prima săptămâna de după Paște

Dacă săptămâna dinaintea Învierii Domnului se numește a Patimilor, cea de după Paște este cunoscută, în popor, sub numele de Săptămâna Luminată. Aceasta marchează începutul a 50 de zile până la Rusalii sau Pogorârea Duhului Sfânt. De asemenea, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos are loc Înălțarea Domnului, unde credincioșii vor vopsi, din nou, ouă roșii.

Ce se întâmplă cu sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată

De ce se numește Săptămâna Luminată? Conform tradițiilor străbunilor, Botezul se făcea în noaptea de Paște, iar credincioșii purtau o haină albă în toată săptămâna următoare, luând astfel apelativul de „luminată”.

Tradițiile străvechi săun că slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată trebuie oficiate după anumite rânduieli speciale. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii, ceea ce înseamnă că toate cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Secretul ciudat al lui Iohannis, dezvăluit de prieteni! Motivul pentru care nu mai iese din casă, ce face în...

Ce este interzis să faci de Buna Vestire 2025. E mare păcat să încalci aceste tradiții

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din gimnastică. Imaginile au scăpat pe net

Se spune că, odată cu Învierea lui Iisus Hristos, Porțile Raiului se deschid pentru sufletele celor păcătoși care au ajuns în Iad până în duminica Tomii. Celebra sintagmă „Veniți de luați lumină” se referă la faptul că Iisus Hristos a înviat din mormânt, fiind înconjurat de o lumină dumnezeiască.

Marțea din Săptămâna Luminată

Martea din Saptamana Luminata poarta numele de Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate, scriu cei de la Antena 3.

Miercurea din Săptămâna Luminată

Poarta numele de Sfânta Mercurie. În această zi, bărbații se duc să muncească la câmp. Femeile nu au voie să trudească, deoarece, potrivit traditiei, a munci de “nunta șoarecilor”atrage ghinionul, aduce rozătoarele în casă și nu vei avea parte de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată

Poarta numele de Joia Verde sau Joia Rea, o zi in care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. Cine muncește în această zi aduce asupra casei ghinion și secetă. Această zi cere un ritual al mortilor, mai exact 44 de găleți cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete iar apa astfel “sfintita” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată

Poarta numele de Vinerea Scumpă sau Fântânița. În această zi sunt sfințite fântânile după slujba de seară, fiind sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.

Vinerea Scumpa este în contrast cu Vinerea Mare de dinaintea Paștelui. Conform legendelor, Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în această zi, deoarece apa era dătătoare de viață.