Biserica are reguli stricte în privința persoanelor care își doresc să devină călugări. O viață atât de srictă și după șablonul păstrat sute de ani conform cuvântului lui Dumnezeu nu este pentru oricine.
Biserica Ortodoxă este foarte strictă în ceea ce privește omul care urmează să izbăvească numai cuvântul Domnului și să devină călugăr. Pe lângă regulile de conduită care arată că trebuie să aibă credință și ascultare, mai ales să renunțe la viața de desfrâu și la toate viciile și tentațiile, există câteva condiții pe care trebuie să le respecte întocmai pentru a putea deveni călugări. În acest context, aprobarea episcopului este cea mai importantă pentru alegerea oamenilor care vor păși mănăstirea. Vârsta minimă pentru primirea în casa Domnului este de 16 ani, cu acordul părinților sau al tutorelui care are grijă de minor.
Conform regulamentului, starețul este obligat să cerceteze scopul venirii: vocația, decepția sau interesele persoanelor, starea fizică, cunoștințele religioase, temperamentul, aptitudinile sau formarea spirituală. În perioada de la intrarea în mănăstire și până la călugărie va trece o perioadă de ispitire canonică care are 3 stadii:
– De la primirea în mănăstire la admiterea noului venit în rândul fraţilor
– De la admiterea ca frate de mănăstire la îmbrăcarea în haină monahală (dulama)
– De la purtarea dulamei la tunderea în monahism (slujba de călugărire)
a) certificatul de naştere;
b) certificatul de botez;
c) actul de studii (solicitantul, dacă este minor, să fie absolvent al şcolii generale, cel puţin şi să aibă acordul părintelui sau tutorelui;
d) cazier judiciar;
e) certificat de stare civilă, din care să se constate că nu are nici una din obligaţiile familiale prevăzute de Codul familiei;
f) recomandarea preotului paroh
g) act privind stagiul militar şi declaraţia că renunţă la averea sa donând-o rudelor sau mânăstirii;
h) fişa medicală privind starea sănătăţii fizice şi psihice.