Un om care iubește băutura poate fi recunoscut ușor, potrivit oamenilor de știință. Acesta are câteva comprtamente specifice celor care beau mult și des. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că alcoolul este prezent în viaţa oamenilor din preistorie, cele mai vechi dovezi arheologice ce atestă consumul de băuturi alcoolice datând de acum 9.000 de ani. Astăzi, alcoolul este consumat în majoritatea ţărilor din lume, iar berea este cea de-a treia băutură ca popularitate pe Terra, după apă şi ceai.
Oamenii de știință spun chiar că alcoolul a stat la baza civilizaţiei umane, jucând un rol cheie în avansarea acesteia. Mai exact, antropologii consideră că descoperirea berii a fost un pas decisiv care i-a convins pe oameni acum 10.000 ani să renunţe la viaţa de vânători-culegători şi să devină agricultori, decizie care a făcut posibil progresul realizat de omenire în ultimele milenii.
Chiar și așa, alcoolul este demonizat în numeroase culturi. Multe religii descurajează sau chiar interzic în totalitate consumul de alcool, cea mai cunoscută fiind religia musulmană. Astăzi, pe teritoriul anumitor state cu populaţie predominant musulmană, precum Afganistan, Bangladesh, Brunei, Iran, Kuweit, Libia, Arabia Saudită, Sudan, şi Yemen, producerea, vânzarea şi consumul de alcool sunt interzise tuturor, indiferent de religie.
Legenda arată că prinţul care a creştinat Rusia, Vladimir I al Kievului, a luat în calcul mai multe religii şi a decis să respingă Islamul deoarece acesta interzicea consumul de alcool. „Băutura este bucuria întregului ţinut al Rusiei kievene. Nu putem exista fără această plăcere”, ar fi spus Vladimir I al Kievului, potrivit cărţii „A History of Russia Volume I: To 1917”.
Chiar şi unde ţările în care consumul de alcool este permis, autorităţile atribuie acestei substanţe psihoactive numeroase caracteristici negative, dintre care cea mai cunoscută este aceea că alcoolul provoacă violenţă şi comportamente antisociale. Teoria este populară mai ales în Marea Britanie, unde fenomenul „binge drinking”, consumul excesiv de alcool, face ca în serile de vineri şi sâmbătă centrele marilor orașe să devină locuri de evitat.
De curând, însă, tot mai mulţi specialişti au început să afirme că acest fenomen nu se datorează consumului de alcool. „Problema este că noi, britanicii, credem că alcoolul are puteri magice: că ne face să renunţăm la inhibiţii şi să devenim agresivi, promiscui, turbulenţi şi chiar violenţi.
Dar ne înşelăm. În doze mari, alcoolul afectează timpul de reacţie, controlul muşchilor, coordonarea, memoria pe termen scurt, câmpul vizual, abilităţile cognitive şi capacitatea de a vorbi clar. Dar nu ne face să încălcăm selectiv regulile sociale”, explică antropologul Kate Fox.
Oamenii de știință de la Universitatea din Sussex, Anglia, au descoperit că cei care consumă regulat alcool prezintă mai puţină empatie, compasiune şi milă faţă de cei din jur. Testul a fost realizat pe 71 de voluntari din Franţa şi Regatul Unit şi a ţinut cont de cantitatea de alcool băută zilnic de participanţi şi de reacţiile lor la diferite fotografii care înfăţişau accidentări casnice.
În timp ce se uitau la fotografii, voluntarii erau scanaţi cu ajutorul unui computer tomograf. Astfel s-a descoperit că cei care beau în fiecare zi mai mult de 1,2 litri de bere, 0,37 litri de vin şi 0,03 litri de tărie nu simt milă şi compasiune pentru cei aflaţi în suferinţă.