Cum faci țuica fiartă ca pe vremea bunicii. Ingredientele pentru un gust magic

Pe lângă preparatele tradiționale ce ornează masa de Crăciun, cozonacul, sarmalele, salata de boeuf, piftia și friptura de porc, țuica fiartă este băutura nelipsită din casele românilor, pe timp de iarnă. Potrivit vorbelor din străbuni, țuica fiartă este considerată „sănătate curată”. Iată cum se prepară, de fapt.

Secretul pentru a prepara cea mai bună țuică fiartă

Țuica fiartă este una dintre băuturile tradiționale autohtone care nu lipsesc niciodată de pe masa de Crăciun a românilor, în special când vorbim despre locuitorii mediului rural.

Cât de repede se prepară licoarea despre care bătrânii spun că „ia boala cu mâna”. Ai nevoie doar de câteva ingrediente pe care le găsești, cu siguranță, la tine în bucătărie.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Ingrediente:

• 500 ml ţuică
• 5 linguriţe miere
• 10 boabe piper
• 10 cuişoare
• 1 vârf cuţit scorţişoară

Citește și De ce se bea ţuica fiartă obligatoriu din ceşcuţe. Ingredientul secret care o face ca la bunica acasă

Mod de preparare:

Pentru început, vei pune ţuica la fiert, într-un ibric în care vei adăuga piperul, scorţişoara şi cuişoarele. Deîndată ce observi că ibricul s-a încălzit și ies aburi, trebuie să adaugi mierea. Amestecă puţin, până se contopeşte totul.

La primul clocot, vei lua țuica de pe foc şi o vei acoperi. Băutura tradiționat românească se savurează în ceşcuţe mici de lut, cât mai strânse la gură, pentru ca licoarea să se răcească încet, astfel încât să simți aroma îmbietoare.

„Ţară friguroasă, prea puţin temperată, dar foarte continentală, România şi-a găsit, ca finlandezii ori norvegienii cu berea lor clocotită, încălzitoare interioare rapide, „buiote comestibile“ cum se amuză francezii să le spună.

Ţuica, care numai de prune poate fi, altminteri e rachiu (de mere, pere, caise, ori din ce o mai fi) e, sub dealurile argeşene, de treizeci de grade, iar de la Haţeg şi Făgăraş spre nord, până-n hotarul vechi al Transilvaniei, de cincizeci şi chiar optzeci de „tării“, sub minunate nume: palincă (ceea ce înseamnă vin ars în nibelungică), vinars, ginars, horincă.

Tare ori slabă, e bună oricum! Şi, imaginaţi-vă ce ar însemna viscolul românesc, muşcând îngrozitor din ferestre, fără lumina asta mică şi delicată de pe masă, a ţuicii fierte, la care să se-ncălzească omul pe înserate.”, se arată în cartea „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, scrisă de autorul Radu Anton Roman.

Citește și Ce prune să alegi pentru o țuică aromată și parfumată. Este un truc cunoscut de bunici