Elevii care au absolvit clasa a VIII-a susțin în această perioadă Evaluarea Națională. Acest examen are doar două probe – Limba și Literatura Română și Matematică. Cei care au dat examenele de treaptă pe vremea lui Nicolae Ceaușescu susțin că în „Epoca de Aur” a României aveau mai multe bătăi de cap decât elevii de astăzi.
Reformele făcute în ultimii ani în învățământ au făcut ca Evaluarea Națională să nu mai aibă foarte mare importanță, având în vedere că mulți elevi intră la liceu cu medii de 3 și de 4. Mărturiile celor care au dat examenul de treaptă în perioada comunistă ne ajută să ne facem o idee despre ce însemna această probă pentru elevii de atunci.
„Da, intram la școală ca la biserică, cu umilință și smerenie, pierdeam nopțile făcând trigonometrie și citind toată critica literară. Cred că nu e țânc din generația mea care să nu fi auzit de Vianu sau Perspescicius. Clasele erau împărțite ierarhic la gimnaziu. A-ul era cea mai bună clasă iar F sau G sau H cele mai slabe”, povestește un internaut.
După ce terminai clasa a VIII-a pe vremea lui Ceaușescu, te înscriai la liceul dorit și susțineai două examene de treaptă.
„Examenul de clasa a VIII-a nu era capacitatea, ci era cel de admitere la liceu, fiecare elev își evalua singur capacitatea și posibilitățile și se înscria acolo unde considera că este apt. Nu conta nicio medie din generală, era un examen cu șanse egale și pentru cel care venea de la gimnaziu din Șușani și pentru cel care venea de la Take Ionescu din Râmnicu Vâlcea. Treapta a doua tria complet contingentul pentru facultate, iar cei care nu le aveau cu teoria intrau la profesionale, unde învățau să devină buni sudori, buni electricieni, strungari etc.”, mai spune respectivul.