Cum alegi făina pentru cozonac. Secretul rețetelor lui Horia Vîrlan

Cozonacul se află printre bucatele speciale care se odihnesc pe masă, de Paști.  Pentru că pâinea dulce a Învierii reprezintă totodată și încununarea mesei, trebuie să iasă cât mai falnic și mai frumos. Factorul principal: făina. În ajutor gospodinelor vine bucătarul Horia Vîrlan.

Cum alegi fâina pentru cozonac

Similar cu pasca, cozonacul de Paște reprezintă o pâine dulce a Învierii și renașterii întregii creații, putând la fel de bine să fie pus pe masă în loc de pască ori împreună cu aceasta. Întrucât cozonacii sunt asociați și cu sărbătoarea Crăciunului ori alte sărbători religioase, simbolistica lor pascală este diminuată față de cea a prajiturii cu brânză și stafide, dar rămâne valabilă reprezentarea ritualică a jertfei Mântuitorului, prin stropirea cozonacului cu vin sfințit, la biserică.

Planul macabru al atacatorului de la Târgul de Crăciun. Ce mesaj a postat înainte de atac

Detalii șocante! Cine este autorul atacului de la târgul de Crăciun din Germania. Zeci de răniți și două persoane au decedat

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Peste toate, se poate spune că face parte din bucatele tradiționale de Paște ce sunt în bună măsură o garanție a continuității tradiției religioase în plan culinar. Cât despre prepararea lui, rețetele nu par atât de complicate, poate doar timpul de pregătire să fie exagerat pentru unii. Însă, pe lângă acesta, mai există un factor important care poate transforma reușita într-un fiasco: făina. Din spusele bucătarului Vîrlan, ea trebuie să fie cu mai mul gluten, pentru a nu se forma baloane de dioxid de carbon.

Secretul bucătarului Horia Vîrlan

„La orice aluat care se face cu drojdie, făina trebuie să fie cu mai mult gluten, altfel nu se formează acele baloane de dioxid de carbon. Făina este şi ea o fiinţă vie, ca vinul, ca noi oamenii şi atunci, dacă făina are gluten este mai elastică, se umflă, creşte. Dacă e fără gluten nu e bună”, a spus Horia Vîrlan într-un interviu pentru Adevărul.

Cât lăsăm aluatul la dospit? O altă întrebare pertinentă, care răsună în mintea gospodinelor după ce au frământat aluatul. „Frământatul mult este important pentru că dă acea elasticitate aluatului pentru a creşte bine. Frământatul este obligatoriu, cam un sfert de oră, poate chiar mai mult.. Pe de altă parte, aluatul trebuie dospit la o temepratură undeva la 35, 36, până în 37 de grade”, a completat bucătarul.