CTP o atacă dur pe Andreea Esca. Scenariul pus la punct o desființează pe vedeta de la Pro TV

CTP o atacă dur pe Andreea Esca. Scenariul pus la punct o desființează pe vedeta de la Pro TV
CTP, un dialog imaginar fabulos

Cristian Tudor Popescu o atacă pe Andreea Esca, într-un dialog creat de acesta cu un interlocutor imaginar. Ca-ntr-un scenariu pus la punct de Cristian Tudor Popescu, dialogul fabulos este publicat în republica.ro și este denumit sugestiv ”Interceptări. Virusul din Calea Lactee”.

CTP o atacă dur pe Andreea Esca

Scriitorul Cristian Tudor Popescu vorbește despre coronavirus și amintește despre episodul în care Andreea Esca a luat virusul.

”(…) Esca spunea, după ce s-a îmbolnăvit, ea și familia ei, că virusu e nemernic, nemernicu ăsta de virus.

– Asta e o proiecție moral-afectivă. Omul face frecvent așa ceva cu lucrurile, cu animalele, cu plantele. Înjură motorul mașinii că nu merge sau îl roagă prietenește să pornească. Dă nume de om câinilor și florilor, și peștilor de acvariu. Ba chiar omenește și ideile, oricât de abstracte – blestemata absolutizare a ipseității, zice Nietzsche.

– Ce înseamnă…?

– Ipseitate? Ipso facto – prin însuși faptul, nosce te ipsum – cunoaște-te pe tine însuți, ipsațiune – procurarea plăcerii sexuale fără prezența în viu a unui alt corp uman. Ipseitate înseamnă o decupare, o izolare a unei ființări de restul Universului, o izolare întărită prin întoarcere în sine.

CTP, un dialog imaginar fabulos

 

”Încerca să se apere subconștient, dând vina pe virus”

– Păi, da, că Esca n-a respectat izolarea, s-a dus la o paranghelie la mare.

– Da, în pandemie. Și fiindcă știa că a făcut o faptă nesăbuită, încerca să se apere subconștient, și absurd, dând vina pe virus.

Ăsta-i omul. Poate să prosopopească și o crăpătură murdară în peretele celulei. Îți amintești Naufragiatul, o variantă de Robinson Crusoe, cu Tom Hanks?

– Da, da parcă era cu Pităr Otul…

– Nu, ăla e Omul Vineri. În ăsta, Hanks se taie la mână din greșeală, dar își folosește sângele ca să picteze cu degetele niște trăsături omenești pe o minge de fotbal marca Wilson, adusă de ape. Îi pune obiectului numele Wilson și îi vorbește, se împrietenește cu el. Când încearcă în disperare să se salveze părăsind insula pe o plută, Hanks îl pierde pe Wilson, luat de valuri… Te întristezi și tu, spectator, te doare sufletul cu care ai înzestrat mingea vopsită de tine…

– Da, acu îmi amintesc, așa e, parcă mi-a dat ș-o lacrimă… Da ce e rău în asta? Eu zic că un om care plânge după singuru lui prieten, o minge, poate să nu fie rău cu animalele și cu oamenii.

– Așa îți închipui tu, ceea ce e tot o proiecție. Sunt destule cazurile de criminali în serie sau genocidari foarte tandri față de mici obiecte sau animale mici, șoareci, gândaci, peștișori. Deficitul afectiv imens, care le permite să omoare oameni fără să clipească, încearcă să-l compenseze subconștient astfel. Lucrurile și animalele au o mare calitate: foarte rar nu-ți fac pe plac. Dacă totuși se întâmplă, atunci nu mai e în regulă. Un mare pucistolog, pesedistolog, sereistolog și istoriozof se filmează pe net străduindu-se să mângâie o pisică. Felida e cât se poate de clar iritată de dezmierdările demonstrative ale personajului, care habar n-are că pisicilor nu le place să le îndoi urechile, trecându-le mâna pe cap, dar vrea să convingă privitorii ce legătură sensibilă poate să întrețină, el, nemilosul gândirolog, cu o biată pisică. Până la urmă renunță, îi dă drumul și animalul o zbughește ca din pușcă. „Lasă că vine ea mai târziu, și-o să mă roage s-o iau în brațe”, ni se dă o asigurare, pe care n-am cerut-o, ca să nu se creadă cumva că pisica nu e supusă. (…). ” a scris Cristian Tudor Popescu.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI