În 2019 se împlinesc 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Șirul evenimentelor a debutat încă de pe 14 decembrie, iar revolta românilor care a început în Timișoara a reușit să cuprindă întreaga țară. Regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu a picat, însă în noaptea de 17 spre 18 decembrie, dictatorul a ordonat Securității și Armatei să fie trase focuri de armă în zeci de manifestanți, în Timișoara. Au fost rănite sute de persoane, în acea noapte înfiorătoare, la care medicii au operat în încercarea de-a le salva viețile.
Încă de pe 14 decembrie, la Iaşi, s-a reunit „Frontul Popular Român”, o organizație clandestină care a încercat să organizeze o adunare în Piața Unirii din acest oraș, pentru a protesta împotriva regimului lui Nicolae Ceauşescu, dar și a condiţiilor grele de viaţă. Acțiunea revoluționară din Iași a fost una care a eșuat, pentru că forțele de ordine au blocat zona și liderii au fost arestați.
La doar o zi distanță, în Timișoara, în Piaţa Maria, mai mulți enoriași dintr-o biserică au început să protesteze împotriva deciziei de evacuare din locuință și parohie a pastorului László Tökés. În noaptea de 15 decembrie, manifestanții care au fost prinși în timp ce protestau au fost alungați de către organele de Securitate. În dimineața următoare, enoriașii lui Laszlo Tökés au revenit în fața locuinței pastorului, iar acestora li s-au alăturat tot mi multe persoane. Întreaga demonstrație a căpătat accente împotriva regimului comunist și la scurt timp, pe 16 decembrie 1989, protestatarii au început să scandeze lozinci precum „Libertate!”, „Dreptate!”, „Democrație!” sau „Jos Ceauşescu!”.
Protestatarii s-au mutat în Piața Maria, acolo unde au început să aibă deja ciocniri violente cu miliția, securitate și forțele de ordine. O parte dintre manifestanți au fost arestați, pe când câteva mii de protestatari s-au restras în fața Catedralei Mitropolitane din Piaţa Operei. Protestatarii au ieșit în număr tot mai mare, pe străzi scandându-se „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”.
În acest timp, în Capitală, generalul Iulian Vlad a convocat o ședință cu toți șefii de direcții din subordine și a decis să trimită un grup informativ-operativ la Timișoara. Pe 17 decembrie 1989, la ora 4:00 dimineața, pastorul László Tökés a fost evacuat din locuința sa și la Timișoara sosește gruparea operativă DSS, trimisă de generalul Vlad și condusă de generalul Emil Macri. Pentru a-i descuraja pe manifestanți, se decide organizarea unei demonstrații de forță a unităților MApN, prin centrul Timișoarei, cu 550 de militari care au mărșăluit prin oraș cu drapel și fanfară.
La ora 13:30 ministrul apărării naţionale a ordonat armatei să intervină împotriva protestatarilor timișoreni, după ce sediul Comitetului Judeţean al PCR este vandalizat. Manifestanții au dat foc documentelor de partid, broșurilor propangadiste, dar și altor simboluri comuniste. A fost înălțat și primil drapel cu gaură în mijloc. În București, la ora 16:30, a început ședința prin care s-a decis reprimarea de către forțe ale MApN şi MI a demonstranţilor de la Timişoara. În cursul nopții de 17 spre 18 decembrie, au fost ucise zeci de persoane, după ce Nicolae Ceaușescu a ordonat deschiderea focului de arme împotriva protestatarilor. Sute de persoane au fost rănite și aduse la Spitalul Județean din Timișoara, potrivit rador.
După ce i-a convocat la reședința sa din strada Primăverii pe oamenii săi cheie de la conducere, printre care generalul Marin Neagoe, șeful Direcţiei a V-a de securitate şi gardă, generalul Vasile Milea, ministrul apărării, Tudor Postelnicu, ministrul de interne şi generalul Iulian Vlad, şeful DSS, Nicolae Ceaușescu a primit de la aceștia promisiunea că va fi deschis focul de armă. Pe 18 decembrie, dictatorul a decis să îi lase la conducere pe Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu, după care a plecat în vizita oficială din Iran.
În data de 19 decembrie 1989, majoritatea întreprinderilor și fabricilor din oraș și-au încetat activitatea, însă un angajat de la Uzinele Mecanice din Timişoara a reușit să pornească sirena aeriană. Acesta a fost semnalul pentru mii de locuitori care au ieșit din nou în stradă pentru a protesta. Pe 20 decembrie, Nicolae Ceaușescu se întoarce în țară și se adresează poporului prin intermediul Televiziunii și condamnă manifestațiile din Timișoara. În dimineața următoare, la ora 9:00, dictatorul citește Proclamaţia Frontului Democrat Român, de la balconul Operei din Timișoara. În Capitală, la ora 12:00, a început mitingul cerut de către Ceaușescu pentru a opri tulburările din Timișoara și la puțin timp după ce ia cuvântul, este huiduit de către mulțime.
Centrul Capitalei a fost ocupat de protestatari, începând cu 21 decembrie, iar în jurul orei 17:00 au murit primele persoane, în apropierea Sălii Dalles. În zona Hotelului Intercontinental a fost ridicată o baricadă și militarii au pornit acțiunea de înlăturare a acesteia cu tancuri, soldații având ordin să tragă în protestatari. În noaptea dintre 21 şi 22 decembrie, 49 de oameni au fost uciși, 463 au fost răniţi, pe când 1245 de protestatari au fost arestaţi, bătuți sau torturați la Jilava. Au început manifestațiile în Arad, Sibiu şi Târgu Mureş, Braşov sau Cluj.
Nicolae și Elena Ceaușescu au încercat să fugă și au părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter, în jurul orei 12:00. Au fost arestați lângă Târgoviște la ora 15:00, iar la ora 18:30, cuplul prezidențial a fost adus la unitatea militară 01417 din Târgovişte, unde au rămas sub pază militară până când au fost judecați și executați. Atât sediul Radioului, cât și cel al Televiziunii au fost ocupate pe 22 decembrie 1989 de către manifestanți, fiind transmise în direct evenimentele. Pe 23 decembrie, sute de mii de oameni sărbătoresc în centrul Timișoarei picarea regimului instaurat de către Ceaușescu și continuă să atace principalele obiective apărate de armată.
Pentru că încă se duceau lupte între revoluționari și presupușii teroriști sosiți pe teritoriul țării, pe 24 decembrie Consiliul Frontului Salvării Naţionale a proclamat Victoria Revoluţiei. A fost anunțat și că se va înceta focul pe întregul teritoriu al țării. Pe 25 decembrie, Ion Iliescu a semnat decretul de înființare a Tribunalului Militar Excepţional, prin care urma să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu. Dictatorii au fost condamnați la moarte și întreaga avere le-a fost confiscată. Sentința lor a fost executată în jurul orei 14:50.