Comisia de Prognoză a propus creșterea salariului minim pe economie de la 1 octombrie. Ce arată nota Comisiei de Prognoză și ce spune ministrul Muncii despre noua veste îmbucurătoare pentru români? „Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung.”
Comisia Națională de Prognoză a propus creșterea în continuare a salariului minim pe economie, prin Consiliul de Programare Economică. Acest lucru se va înfăptui până la finele anului viitor, prima majorare fiind programată la data de 1 octombrie 2019. Nota Comisiei de Prognoză, postată în luna octombrie a anului trecut, arată că aceasta are un impact pozitiv asupra potențialului de creștere a economiei pe termen lung. Pe de altă parte, majorarea salariului minim stimulează consumul și cererea agregată, dar și creșterea economică.
„Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar acesta se manifestă după aproximativ un an de zile”
Comisia de Prognoză
Salariul brut pe economie pentru persoanele fără studii superioare ar urma să crească, de la 1 octombrie 2019, de la 2.080 de lei cât este în prezent, la 2.250 de lei, iar pentru persoanele cu studii va crește de la 2.350 de lei la 2.520 de lei. Necesar pentru cei din ultimul caz este un an de vechime în domeniul în care s-au specializat. A doua majorare a salariului va fi pe data de 1 octombrie 2020, moment în care cei fără studii superioare vor primi 2.430 de lei, iar cei cu studii vor ajunge la suma de 2.700 de lei. Același document mai prevede „introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începând cu anul 2020”.
Contactat telefonic, președintele Comsiei de Prognoză a susținut că aceasta este o simplă propunere de majorare a salariilor, astfel că implementarea ține de Ministerul Muncii și Ministrul Finanțelor.
Marius Budăi, ministrul Muncii, întrebat dacă va lua o astfel de măsură pe data de 1 octombrie, a declarat că va urma să discute în Guvern propunerea Comisiei de Prognoză, mai apoi informându-i pe români asupra deciziei finale.