Comoara din adâncurile României de care puţini ştiu. E de o însemnătate uriaşă pentru ţara noastră, are peste 2.000 de ani

Are o însemnătate uriașă pentru țara noastră, o comoară din adâncurile României ce i-a fascinat pe arheologi, dar despre care foarte puține persoane știu. Specialiștii caută și acum o explicație pentru însemnele bizare de pe obiectul ce are o vechime de peste 2.000 de ani.

Comoara de peste 2.000 de ani ce îi fascinează pe specialiști

De-a lungul timpului, pe teritoriul României au fost făcute o serie de descoperiri arheologice fascinante. De la monede, bijuterii, până la ruinele unor așezări, toate sunt mici indicii ce i-au ajutat pe specialiști să contureze tabloul vieții oamenilor în diferite perioade din istoria acestui popor.

În timp ce multe dintre ele au putut fi restaurate și explicate cu ușurință, unele rămân un mister, în jurul lor formându-se diferite teorii. Un astfel de exemplu este un obiect de o însemnătate uriașă, despre care se spune că ar avea o vechime de peste 2.000 de ani. Este vorba despre  matricea de bronz de la Sarmizegetusa Regia.

Realizată din bronz, de forma unui hexagon, este una dintre cele mai importante comori arheologice găsite la noi în țară. Este unica de acest tip din Europa și este extrem de complexă.

„Este o piesă extrem de complexă”

După ce a fost curățată și studiată cu atenție, specialiștii au ajuns la concluzia că această matrice hexagonală ar fi fost folosită pentru a crea piese decorative din metale prețioase.

„Matriţa este o piesă extrem de complexă, ne-am dat seama de acest lucru pe măsură ce o studiam. Cercetarea ei a fost o aventură intelectuală, care ne-a purtat din spaţiul mediteraneean, în spaţiul nord pontic, la Roma şi în tot felul de locuri în care am găsit informaţii legate de acest fel de obiect”, a relatat conf. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babeş Bolyai, cel care a coordonat cercetările şi editarea volumului care descrie matriţa.

Detaliul bizar, destul de greu de explicat, este acela că pe matricea de bronz de la Sarmizegetusa Regia sunt încrustate siluete ce reprezintă lei, tigri și hipopotami, animale ce nu trăiau în această zonă și despre existența cărora dacii nu ar fi avut cum să știe.

Așadar, cum au apărut pe matrice? Unii experți din domeniu susțin că, cel mai probabil, dacii erau la curent cu tendințele artistice ale Antichității, iar modelele inedite au fost, pur și simplu, preluate de la romani sau de la greci.

Obiectul unic este acum expus la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.