Comorile pot să apară la fiecare pas, dar ce s-a descoperit sub lanurile de porumb din Botoșani a uimit mulți români. Specialiștii au făcut foarte multe cercetări, așa că tot ce au găsit este cu adevărat spectaculos.
Comuna Mihai Eminescu poate că nu atrage atenția la prima vedere, dar puțini știu ce comoară națională se ascunde sub lanurile de porumb îngrijite de săteni. Chiar la marginea codrilor Baisei, specialiștii și-au dat seama că au descoperit ceva uluitor.
Un complex uriaș format din două cetăți interconectate și întinse pe o suprafață de 50 de hectare a fost descoperit în comuna respectivă.
Acolo s-a aflat una dintre cele mai mari cetăți traco-getice din nordul Moldovei, ce era apărată de forturi defensive ce au fost ridicate acum 2500 de ani pentru a se feri de invaziile sciților. Mai mult, un tezaur de aur a fost găsit acolo, frumusețile fiind acum în sala Tezaur de la Muzeul Național de Istorie.
Din păcate, terenul a fost retrocedat sătenilor, iar frumoasele vestigii sunt și acum îngropate în lanurile de porumb. Aceste cetăți au fost descoperite de un profesor de la școala din comună în urmă cu 60 de ani, iar apoi, în 1960, doi arheologi au început să cerceteze ce se află acolo, de fapt.
Adrian și Marilena Florescu au descoperit 82 de locuințe, deși se bănuiește că numărul lor ar fi fost mult mai mare. Au fost găsite numeroase fragmente din ceramică, obiecte de podoabă, dar și arme. Aceste cetăți au fost folosite în timpul războaielor pentru a proteja oamenii ce se aflau în zonă.
De asemenea, tezaurul găsit de specialiști este deosebit. Adrian și Marilena Florescu au descoperit 8 piese, dintre care 3 de aur, iar ele au ajuns la Muzeul Național de Istorie al Românilor. Printre ele se numără și un obiect ce prezintă un animal cu cap de mistreț, coadă de pasăre și trup de pește.
Din păcate, chiar dacă cetățile au fost trecute în categoria monumentelor istorice de importanță națională, ele sunt acoperite de porumb și în zilele noastre. Terenul a fost oferit sătenilor, așa că mulți se preocupă de agricultură.
„El este un monument de categoria A, de o importanţă extraordinară. Din păcate se cultivă încă acolo. Este pământul oamenilor. Nu au voie să-şi facă case acolo, să sape în adâncime dar au voie să-l cultive.”, a transmis directorul Direcției de Cultură Botoșani, Dănuț Huțu, potrivit Adevărul.