Legislația muncii din România avea nevoie de anumite modificări, încă de acum câțiva ani, dar nimeni nu a reușit să impună anumite acte normative clare. Dar, actuala guvernare, forțată de asumările în fața CE, prin PNRR, avea să treacă la modificarea Codului Muncii și implementarea anumitor acte normative. Unele dintre ele, cu efecte imediate, au intrat în vigoare din acest an, altele se așteaptă a fi validate și ulterior își vor face simțită prezența. Conform noile normative aflăm cine sunt angajaţii care primesc mai multe zile libere în 2023, iar acest aspect reprezintă schimbări importante în Codul Muncii.
Anul 2022 a adus mai multe modificări, prin acte normative sau modificări ale legislației în vigoare. Promisiunile guvernanților de a nu introduce, sau de a mări, taxele și impozitele au devenit rapid doar atât, promisiuni, iar una din cele mai importante modificări în Codul Fiscal, dar cu efecte și în piața muncii, a fost mărirea impozitului la contractele part-time.
În iunie anul trecut, Ministrul de Finanțe a prezenta coaliției de guvernare un proiect legat de impozitarea capitalului și a muncii, și avea să fie aprobat. Guvernul a adoptat, la jumătatea lunii iulie, mai multe modificări care afectează mediul fiscal, unele măsuri intrând în vigoare de la 1 august, iar altele din ianuarie 2023.
Nu au fost sporite schimbări radicale, potrivit ministrului de Finanțe, ci doar cele necesare pentru „continuarea traiectoriei de susținere a mediului de afaceri și de consolidare a mediului de afaceri onest”.
Mediul de afaceri a apreciat faptul că unele dintre măsuri au fost supuse dezbaterii și aprobării cu șase luni înainte de intrarea în vigoare, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, întrucât o astfel de reglementare era adesea trecută cu vederea.
Ca urmare a acstor noi reglementări din Codul Fiscal, au apărut efectele imediat, unul dintre cele mai mari efecte negative a fost la angajații cu contracte part-time. Pentru aceste contracte, la calculul impozitelor datorate se va lua în considerare nivelul salariului minim brut, chiar dacă veniturile salariale efective sunt sub această sumă. Impozitele datorate includ contribuția la asigurările sociale și contribuția la asigurările sociale de sănătate.
De la intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului, unii angajatori au început deja să încheie contracte de muncă cu timp parțial, iar cei mai afectați sunt femeile de serviciu, contabilii debutanți, lucrătorii de întreținere, bonele, mamele care încearcă să se întoarcă la muncă în timp ce își trimit copiii la grădiniță. Dar luna decembrie a anului trecut a adus și o nouă ordonanță care stabilește cine sunt angajații care primesc mai multe zile libere în 2023.
Conform Codului Muncii, fiecare angajat, bugetar sau privat, are dreptul la zile libere prevăzute cu titlul obligatoriu în actul legislativ. Dar, deși exista un cadru legal, a fost nevoie de modificări în conformitate cu prevederile europene, emise prin Directivei (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.
Așa se face că la data de 7 decembrie, guvernul emitea o ordonanță, OUG nr. 164/2022, care avea să stabilească cine sunt angajaţii care primesc mai multe zile libere în 2023, în speță vorbim de părinții care stau acasă pentru creșterea copilului și pot acum să-și prelungească perioada de concediu, sau îl pot transfera către celălalt părinte, care nu a solicitat, conform OUG, concediu de creștere. Un alt aspect mai este obligativitatea părintelui de a anunța angajatorul cu privire la acest aspect, cu cel puțin 10 zile înainte de data la care i se termină perioada de concediu.