Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi pe 7 ianuarie 2025, în România. În ce zi pică Revelionul

În data de 7 ianuarie, creștinii ortodocși care păstrează tradițiile calendarului iulian celebrează Nașterea Domnului, cunoscută sub denumirea de Crăciun pe rit vechi. Această sărbătoare are loc cu 13 zile mai târziu față de Crăciunul pe stil nou, marcat pe 25 decembrie, conform calendarului gregorian adoptat în majoritatea țărilor. De asemenea, pe 7 ianuarie, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește și pe Sfântul Ioan Botezătorul, un moment important în cadrul cultului ortodox.

Diferența de 13 zile între stilul vechi și stilul nou

Calendarul iulian, introdus în 46 î.Hr. de Iulius Cezar, a fost utilizat timp de secole în Europa și la nivel mondial. Acesta are un an mediu de 365,25 zile, fiind corectat prin adăugarea unui an bisect la fiecare patru ani. În schimb, calendarul gregorian, adoptat în 1582, are o diferență de zece zile față de stilul vechi. Această modificare a dus la un decalaj de 13 zile între cele două calendare, care explică motivul pentru care Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie.

România a adoptat calendarul gregorian în 1919, însă mai multe biserici ortodoxe, inclusiv cele din Rusia, Serbia și Muntele Athos, continuă să utilizeze calendarul iulian. În țara noastră, comunități precum cele ale rușilor lipoveni, moldovenilor, ucrainenilor și altor minorități continuă să celebreze Crăciunul pe rit vechi, respectând tradițiile și obiceiurile specifice acestei zile.

De ce ar fi murit Ingrid Baciu, de fapt. Cauza decesului vedetei de la B1 TV

Imagini rare cu fiica lui Crin Antonescu. Ce meserie are Irina la 23 de ani

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Tradiții și obiceiuri de Crăciun pe rit vechi

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Crăciun pe rit vechi este slujba de la miezul nopții din Ajun, când credincioșii se adună la biserică pentru a celebra nașterea lui Iisus Hristos. În cadrul acestei slujbe, se aprind lumânări, iar colindele umplu aerul cu un sentiment de pace și sfințenie. Un alt obicei important este cel al mesei festive, care trebuie să includă douăsprezece feluri de mâncare, simbolizând cei doisprezece apostoli. Printre preparatele tradiționale se regăsesc grâul fiert cu nucă, sarmalele de post cu hribi, compotul de prune și faimosul „Kutia” – un fel de terci din grâu integral, nuci, stafide și miere.

În unele regiuni, cum sunt cele ale rușilor lipoveni și ucrainenilor, masa de Crăciun include preparate tradiționale precum haladet (piftie cu hrean), vareniki (colțunași cu brânză) și cozonaci cu nucă. De asemenea, moldovenii pregătesc un aluat special pentru „Crăciunelul”, un colac în formă de cifra opt, care simbolizează bucuria și binecuvântările acestei sărbători.

În Ajunul Crăciunului, colindătorii merg din casă în casă pentru a aduce vestea Nașterii Domnului, iar după colindat, fiecare familie se adună în jurul mesei pentru a celebra împreună. Un obicei mai puțin cunoscut este acela de a pune sub fața de masă bani și fân, simbolizând atragerea bunăstării și prosperității în casa respectivă.

Obiceiuri simbolice legate de foc și darurile vieții

Un obicei care are rădăcini adânci în tradițiile vechi este acela de a tăia crengi de stejar în dimineața de Crăciun, pe care le aprind la miezul nopții. Flăcările mari care izbucnesc din lemnele de stejar sunt considerate un simbol al purificării și al curățirii de păcate, dar și al norocului, fericirii și prosperității în anul ce urmează.

În anumite comunități, în special printre sârbi și moldoveni, există obiceiul de a aduce în biserică pui vii, care simbolizează darul vieții și fertilitatea. Aceste tradiții sunt păstrate cu sfințenie în multe colțuri ale lumii ortodoxe, reamintind credincioșilor de semnificațiile adânci ale Crăciunului și de legătura între spiritualitate și natura înconjurătoare.

Crăciunul pe rit vechi în diverse comunități

Pentru ucraineni, ruși lipoveni și alți ortodocși din diverse colțuri ale lumii, Crăciunul pe rit vechi este o sărbătoare importantă, marcată de tradiții specifice fiecărei etnii. În Maramureș, ucrainenii pregătesc „hrebleanca”, o mâncare din ciuperci și zeamă de varză, iar în satele din Moldova, colacii în formă de cifră opt sunt un simbol al continuității și al dăruirii. La fel, în comunitățile de sârbi, se obișnuiește să se aprindă crengi de stejar în biserică, iar colindele sunt un simbol al bucuriei și al comuniunii dintre oameni.

Crăciunul pe rit vechi este o sărbătoare care adună familiile laolaltă, întărind legăturile tradiției și ale credinței. În ciuda diferențelor față de Crăciunul pe stil nou, esența acestei sărbători rămâne neschimbată: celebrarea Nașterii Domnului și dorința de pace, iubire și sănătate pentru toți credincioșii.