Alegerile prezidențiale din România, programate pentru 24 noiembrie, sunt marcate de o gamă largă de candidați și o serie de controverse. Printre aceștia, Călin Georgescu, expert în dezvoltare durabilă și fost membru AUR, atrage atenția cu o campanie neconvențională, declarații controversate și o poziționare ca outsider politic.
Update: Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, a fost marea surpriză a primului tur, reușind să obțină aproximativ 22% din voturi, conform datelor exit-poll și a numărării voturilor până la momentul redactării articolului. Rezultatul său a captat atenția întregii scene politice și a fost văzut ca un semnal clar al nemulțumirii alegătorilor față de partidele tradiționale.
La scurt timp după închiderea urnelor, Călin Georgescu a oferit primele declarații, mulțumind susținătorilor săi și subliniind semnificația votului:
„Mulțumesc poporului român pentru efort, sacrificiu și responsabilitate. Această zi reprezintă o trezire a conștiinței naționale. Votul de astăzi nu a fost doar o alegere electorală, ci un strigăt pentru pace și un semnal clar că românii nu mai acceptă să fie umiliți și apăsați. Este timpul să reconstruim România pe baze morale și sociale solide.”
„În această duminică specială, poporul român a trecut prin urechile acului, dar sistemul oligarhic nu. România de astăzi a demonstrat curajul de a se ridica, de a nu mai accepta umilința și de a-și reafirma identitatea.”
Născut pe 26 martie 1962, în București, Călin Georgescu este absolvent al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu”, cu un doctorat în pedologie. Și-a construit o carieră impresionantă în domeniul mediului și dezvoltării durabile, contribuind la elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României. De asemenea, a ocupat funcții internaționale, printre care cele din cadrul ONU și al Clubului de la Roma.
În ciuda acestor realizări, numele lui Georgescu a fost frecvent asociat cu poziții și declarații care au generat controverse. În interviuri, el a declarat că România trebuie să adopte o poziție mai independentă față de NATO și Uniunea Europeană, criticând ceea ce consideră a fi o manipulare geopolitică a conflictului din Ucraina de către interesele industriei militare din SUA. Aceste declarații au fost interpretate ca proruse, stârnind reacții vehemente din partea susținătorilor apartenenței României la structurile occidentale.
Una dintre cele mai controversate teme din campania sa este legată de viziunea asupra unor figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu. Georgescu i-a descris ca eroi naționali, o poziție care a atras critici dure din partea comunității evreiești și a societății civile. Mai mult, afirmațiile sale despre evenimente precum asasinarea lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu, pe care le-a catalogat drept „mistificări istorice”, au dus la deschiderea unui dosar penal pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid și crime de război.
În octombrie 2024, Călin Georgescu a intrat în cursa prezidențială ca independent. A ales să desfășoare ceea ce el numește „singura campanie fără finanțare”, susținând că toate materialele și promovările online sunt realizate voluntar de susținători. Totuși, Biroul Electoral Central (BEC) a decis recent că toate materialele de promovare electorală ale lui Georgescu trebuie eliminate din mediul online, pe motiv că nu respectă legislația electorală privind utilizarea codului de identificare al mandatarului financiar.
„Decizia BEC reprezintă o încercare de intimidare,” a declarat Georgescu, adăugând că refuzul său de a folosi un cod de identificare este o poziție de principiu. „Numele meu este Călin Georgescu, și acesta este singurul cod pe care îl recunosc.”
Într-un comunicat de presă, echipa sa de campanie a subliniat că soldul financiar al campaniei este zero și că decizia BEC ar fi nulă în contextul lipsei de sponsorizări sau cheltuieli.
Conform unui sondaj Verifield realizat în perioada 20-21 noiembrie, Călin Georgescu se află pe locul 4 în preferințele electorale, cu 10,6% din intențiile de vot, o creștere semnificativă față de sondajele anterioare. Clasamentul este condus de Marcel Ciolacu (PSD) cu 24,5%, urmat de Elena Lasconi (USR) și George Simion (AUR), fiecare cu câte 19%.
Alți candidați importanți, precum Nicolae Ciucă (PNL) și Mircea Geoană, ocupă locuri mai modeste, în timp ce nume precum Cristian Diaconescu și Kelemen Hunor se află la coada clasamentului.
Mesajul lui Georgescu către electorat este unul puternic anti-sistem. Criticând atât politicile interne, cât și marile organizații internaționale, candidatul susține că România ar trebui să prioritizeze suveranitatea națională și să se distanțeze de ceea ce el numește „agenda globalistă”. În opinia sa, conceptul de dezvoltare durabilă a fost deturnat de interesele corporatiste, iar țara are nevoie de o schimbare radicală de paradigmă.
Pe măsură ce campania electorală se apropie de final, polemicile legate de candidatul independent sunt departe de a se stinge. Criticii îl acuză că promovează o agendă extremistă și că își atrage susținători prin mesaje populiste și teze conspiraționiste. Pe de altă parte, susținătorii săi văd în el un lider vizionar, capabil să redea țării independența și demnitatea pe scena internațională.
Indiferent de rezultatul alegerilor, candidatura lui Călin Georgescu reflectă o tendință tot mai vizibilă în politica românească: ascensiunea discursului anti-sistem și atracția față de figuri politice controversate, care promit să răstoarne status quo-ul. Rămâne de văzut cât de departe îl vor duce aceste promisiuni pe fostul membru AUR în competiția pentru cea mai înaltă funcție în stat.