Cercetătorii sunt uluiți! Ce s-a aflat acum despre virusul care a devastat omenirea

Scopul virusurilor nu este să ucidă gazda, ci să se răspândească mai bine, iar un virus care ucide prea repede nu reușește să facă asta. Câteodată, o mutație face un microb foarte agresiv, dar micile diferențe la nivel genetic care apar îi ajută pe cercetătorii din diverse colțuri ale lumii să reconstituie traseul virusului. Viteza de înmulțire mare crește șansele ca agentul infecțios să sufere mutații. Noile descoperiri ale specialiștilor.

Ce au aflat cercetătorii despre noul virus

Oamenii de știință au descoperit că noul virus a suferit aproape 200 de mutații genetice. Acest fapt i-a ajutat să afle în ce fel se adaptează bacteria când se transmite de la o persoană la alta. Specialiștii susțin că nu avem de ce să ne temem de aceste mutații.

Oameni de știință: Noul coronavirus a suferit aproape 200 de mutații

Cercetătorii au analizat schimbările genetice ale virusului COVID-19 prin analizarea genomului a mai mult de 7.500 de segmente prelevate de la pacienți infectați de pe tot globul. Au descoperit 198 de mutații care au avut loc mai mult de o singură dată. Unul dintre co-autorii studiului spune că noul coronavirus nu se transformă mai repede ori mai încet decât era de așteptat și nici nu devine mai periculos.

Lucruri mai puțin știute despre Călin Georgescu. Din ce familie provine și câți copii are

Se cere suspendarea TikTok în România. Anunț de ultimă oră

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„Nu avem de ce să ne temem de aceste mutații”

„În principiu, nu avem de ce să ne temem de aceste mutaţii. Virusurile se schimbă, evoluează, suferă mutaţii, iar cele mai multe dintre aceste schimbări sunt absolut neutre. Am identificat un număr de mutaţii care se repetă de mai multe ori, în diferite rădăcini ale virusului.

Ele ar putea reflecta, într-o anumită măsură, adaptarea la gazda umană. Dar, la acest stadiu, vreau să clarific, nu există dovezi că avem segmente mai virulente sau mai transmisibile” – Francois Balloux, de la Institutul de Genetică al University College of London.