Cele mai mari mituri de pe vremea lui Ceaușescu. Toate au fost demontate

Miturile economiei românești din vremea lui Ceaușescu sunt adesea folosite ca argument de fiecare dată când nostalgicii acelui regim au prilejul să-și facă publice opiniile.

Cele mai mari mituri de pe vremea lui Ceaușescu

Astfel, un prim mit este acela conform căruia economia din vremea comunistă era superioară cele de azi. Nimic mai fals însă. Economia de azi măsurată prin valoarea PIB în USD este de trei ori mai mare decât economia ultimului an de comunism, calculată la valoarea de atunci în USD.
De altfel, 1989 era unul de scădere economică față de cel anterior. PIB-ul național de la acea dată raportat la cursul oficial al dolarului, 1 dolar_14,92, avea o valoare de 53,6 miliarde USD. De altfel, PIB-ul României în anul 2013, calculat în USD a cursul de anul trecut, 1 dolar = 3, 3279 lei, a fost de 189,6 milaarde. Dacă se ia în calcul devalorizarea dolarului din 1989 încoace, fapt care înseamnă că un dolar din anul 1989 valora circa 1,92 dolari în 2013, atunci înseamnă că valoarea reală a dolarului, PIB-ul din 2013 e aproape de două ori mai mare decât cel din 1989 (98,7 mld. USD față de 53,6 mld. USD. Oricum ai calcula, fie la valoarea reală, fie la cea nominală a dolarului, PIB-ul din 2013 e aproape de două ori mai mare decât cel din 1989 – 98,7 mld. USD față de 53,6 mld. USD. Oricum s-ar calcula, ori la valoarea reală, ori la cea nominală, rezultatul e că economia din 2013 este mai dezvoltată decât cea din 1989.

Un al doilea mit este legat de productivitatea proverbială a industriei din regimul comunist. Și acesta este un mit fals. Industria de dinainte 1989 avea un aport la formarea pib-ului de 46% ceea ce înseamnă în cifre absolute circa 24,6 mld. USD, la cursul din 1989. În anul 2013, aportul industriei la formarea pib-ului național era de 30%, respectiv 56,8 mld. USD, la cursul din 2013. Astfel, cele două valori la prețuri comparabile, rezultă că în 2013 industria a însumat circa 29,6 mld. USD 56,8/1,92=29,6. Dacă se ține cont că în 1989 existau aproximativ 3,84 milioane de angajați în sectorul industrial, iar în anul 2013 numărul lor era de circa de 1,36 milioane, atunci e mai mult decât evident că nu se poate vorbi de o productivitate superioară înainte de anul 1989. Și atunci șomajul exista, însă era bine mascat prin numărul de angajați supradimensionat, de aici provenind și productivitatea extrem de redusă.

Melania Trump, transformată radical de operațiile estetice. Cum arăta acum 20 de ani, nu o mai recunoști

Cu ce s-a îmbrăcat Melania Trump în ziua alegerilor prezidențiale din SUA. Toți și-au dat coate când au văzut-o!

După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Mitul conform căruia fiecare om avea o locuință

Un alt mit este legat de exporturile realizate înainte de 1989. În anul căderii comunismului a fost un total al exporturilor de circa 10,5 mld. USD la cursul oficial din acel an. Exporturile pe anul 2013 au totalizat aproximativ 65,8 mld. USD la cursul din 2013. Exporturile din anul 2013 au fost de trei ori mai mari decât valoarea reală din 1989.

Un alt mit avea o locuință. De fapt, toată lumea stătea într-o locuință, mai mult sau mai puțin înghesuiți. Proprietatea statului reprezenta circa o treime din totalul de locuințe. În mediul urban, circa 56% din locuințe erau în proprietatea statului. Față de anul 1989, fondul de locuințe a crescut cu aproape 800 de mii, deci aproximativ cu 10%, iar proprietatea de stat a scăzut cu până la 1,16% din totalul locuințelor. Dacă se raportează numărul de persoane pe locuință la numărul total de locuințe, înseamnă aproximativ că o treime din români locuiau în case închiriate de la stat înainte de 1989.

Un alt mit este că productivitatea la hectar în agricultura CAP-urilor era mult superioară cele de azi. Agricultura comunistă era mai organizată, însă asta nu însemna neapărat o productivitate mai mare a culturilor de plante. Astfel, culturile erau:

• • Cereale boabe – 3.011 kg/ha;
  • Grâu – 3.235 kg/ha;
  • Porumb boabe – 2.756 kg/ha;
  • Floarea soarelui – 1.409 kg/ha;
  • Rapiță – 831 kg/ha;
  • Cartofi – 10.964 kg/ha.

Producțiile medii la hectar în anul 2013 erau: cereale boabe – 3.854 kg/ha; grâu – 3.468 kg/ha; porumb boabe – 4.488 kg/ha; floarea soarelui – 1.993 kg/ha; rapiță – 2.408 kg/ha; cartofi – 15.953 kg/ha.

De altfel, chiar și producțiile totale la nivel național sunt superioare celor din 1989. Așadar, dacă în 1989, producția totală de cereale boabe se ridica la 17,17 mil. tone, în 2013 producția a fost de 20,89 mil. tone. Creșteri mici s-au înregistrat însă la cartofi și grâu boabe. Numărul de tractoare agricole a crescut față de 1989 cu 50% (de la 127 mii la 191 mii). Iar în ceea ce privește cantitatea de insecticide folosită, ea este de peste 22 de ori mai mică, circa 822 mii kg substanță activă față de 18,5 milioane kg în anul 1989.