Cele mai delicioase sarmale de post, cu bulgur și păsat. Este o rețetă tradițională din Vaslui

Cele mai delicioase sarmale de post, cu bulgur și păsat. Este o rețetă tradițională din Vaslui
Sarmale de post cu bulgur și păsat

În perioada sărbătorilor, fiecare român are la masă bucate tradiționale, iar sarmalele nu lipsesc niciodată. Pentru cei ce țin post, sarmalele fără carne sunt o alegere potrivită. Cu toții știm de sarmalele cu ciuperci, orez sau soia. Însă în comunele din Vaslui exista o rețetă aparte.

Sarmale de post delicioase

Prin comunele din Vaslui, gospodinele au o rețetă tradițională de sarmale. Este veche, de la bunici la străbunici. Este vorba despre sarmalele de post cu crupe de porumb sau cu bulgur. Astfel de bunătăți se pot găsi la Solești. Aici a fost înființat de câțiva ani Ansamblul Popular „Soleștenii”.

Membrii ansamblului sunt oameni pasionați de vechile tradiții, încercând să ducă mai departe obiceiurile moștenite din moși strămoși. Oamenii din zonă țin la portul popular și la meșteșugurile ce le vor transmite noilor generații.

Pe lângă portul popular, vor transmite și bucatele simple și pline de savoare. Au crescut de mici cu ele și vor să le ducă mai departe. O gospodină din comuna Solești, Floarea Grigoruță, a mâncat de mic copil aceste bunătăți. Femeia gătește sarmale cu porumb de grâu de când se știe, nicidecum cu orez. Pe vremea bunicilor, nu multă lume știa de orez.

Rețeta sarmalelor cu bulgur și păsat

Ca toate mâncărurile de la țară, rețeta este una simplă. Se taie morcov, ceapă și păstârnac în cantități egale. Este foarte importat să fie zarzavat mult pentru a ieși sarmalele bune. Toate se călesc în ulei și se adaugă crupe de porumb sau grâu, sare, bulion și condimente.

Sarmalele se pun în oala de lut. Acolo fierb cel mai bine. Dacă sarmalele sunt învelite în frunze de viță păstrare la borcan sau în foi de varză dulce, se adaugă și puțin borș umplut în casă. Dacă se fac cu varză la butoi, zeama e suficient de acră și nu mai este nevoie de borș.

„De-abia aşteptam dimineaţa să ne ducem să ne dea bunica mălai, pe care îl punea pe un pănuş de porumb într-o gamelă lăsată în sobă, ca noi să-l găsim cald şi numai bun de mâncat când ajungeam. Era totul bun, simplu, pe placul copiilor. De la bunica am învăţat multe, căci ea ţinea mai mult post, iar eu le fac aceste mâncăruri copiilor mei şi ei mereu mă pomenesc. Chiar recent am trimis la copii în Anglia păsat, să-şi facă şi ei ce reţete vor când le e dor de casă”, mărturiseşte Floarea Grigoruţă.