În noiembrie anul trecut, trimisul prezidențial american pentru climă, John Kerry, a anunțat că România va fi prima țară care va construi reactoare nucleare de ultimă generație folosind tehnologia SMR (Small Modular Reactor) proiectată de SUA. Tot atunci oficialul american a declarat că tehnologia nu a fost încă dovedită, iar planul este promovat ca un test al contribuției sale la atenuarea schimbărilor climatice. Casa Albă a declarat că România va face un salt tehnologic „uriaș” în cursa pentru asigurarea aprovizionării cu energie non-fosilă în Europa de Est. Conform specialiștilor, noul reactor nuclear va contribui la decarbonizarea aprovizionării cu energie electrică a României, care în prezent depinde de șapte centrale pe cărbune.
Tehnologia „SMR” este în curs de dezvoltare în întreaga lume de mai mulți ani, iar în 2014 Departamentul de Energie al SUA a intensificat finanțarea pentru a accelera dezvoltarea acestei tehnologii. Reactoarele au o zecime până la un sfert din dimensiunea modelelor convenționale și pot fi produse în masă într-o fabrică, mai degrabă decât asamblate la fața locului. Acest lucru înseamnă că ar putea fi utilizate nu doar în centrale electrice mari, ci și ca surse de energie în alte fabrici sau instalații industriale.
Susținătorii tehnologiei spun că reactoarele nucleare pe baza acestor tehnologii vor fi mai sigure decât reactoarele convenționale de fisiune. Comisia de reglementare nucleară din SUA a dat recent undă verde proiectului de bază, dar nu era încă clar dacă comunitățile locale din SUA sau din România vor accepta instalațiile, conform Reuters.
Centrala din România va utiliza șase module de reactoare nucleare mici proiectate de NuScale Power, compania din Portland, Oregon, care a fost pionier în proiectarea acestora. Casa Albă susține că proiectul va crea 3.700 de locuri de muncă americane și românești și ar putea fi extins la o industrie mai mare. Pentru SUA, construirea unei centrale în România are un bonus geopolitic suplimentar, deoarece reduce dependența Europei de petrolul și gazele rusești.
O încercare anterioară a SUA de a investi într-un proiect energetic în România a eșuat după ce activiștii ecologiști au blocat o uzină de fracturare planificată de Chevron pe un amplasament din Pungești. Gigantul energetic american a susținut că proiectul ar ajuta România să devină mai puțin dependentă de importurile de gaze din Rusia, dar a fost nevoit să renunțe la el după trei ani de proteste.
Citește și: Prețul energiei electrice a ”explodat”. Vești proaste pentru milioane de români
O altă centrală, care ar folosi aceeași tehnologie, ar putea fi construită mult mai repede la Mioveni, spune premierul Nicolae Ciucă după întâlnirile avute cu o altă companie americană, „Last Energy”, zilele acestea. Reactoarele construite de compania americană sunt de tip modular cu o capacitate de producție de 20MWh.
La întâlnirea de principiu cu reprezentanții companiei au participat Nicolae Ciucă, ministrul Energiei, Virgil Popescu, Răzvan Nicolescu, membru în Bordul Institutului European pentru Tehnologie și Inovare, dar și reprezentanți ai Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN).
RATEN, în colaborare cu „Last Energy”, vor construi la Mioveni un proiect demonstrativ, spun sursele, menit să demonstreze capacitățile unor astfel de structuri, în contextul în care România caută noi forme de producții de energie, pe fondul actualei crize și a dependenței de exporturile de gaze din Rusia.