Când vine vorba de grădinărit, majoritatea fermierilor știu ce au de făcut în această perioadă, mai ales dacă vorbim de culturile de varză sau țelină. Dar, ar fi cazul să știi și tu ce trebuie să faci cu varza sau ţelina din grădină la final de august. Citește mai departe și vezi ce spun experții!
Deși unii cred că nu este așa, dar și în luna august sunt multe de făcut în grădină. Este timpul să începi să te gândești la pregătirea și întreținerea actualelor culturi, inclusiv dacă vporbim de varza sau țelina din grădină.
De asemenea, luna august este momentul perfect pentru o curățenie de iarnă, adică să tunzi gardurile vii, marginile și să tai o selecție de pomi fructiferi.
Dar, cum noi azi vorbim de culturile de varză și țelină, este important să știi ce trebuie să faci cu varza sau ţelina din grădină la final de august.
Dacă ții cont de sfaturile grădinarilor experți, aşa vor creşte mari în timp record. Așadar, hai să vedem ce trebuie făcut.
Dar, ne concentrăm pe varza și țelina din grădină. Așa că, ceea ce urmează este foarte important.
În această perioadă din an, varza sau ţelina din grădină la final de august trebuie udată intens.
De altfel se știe că varza sau ţelina sunt cele mai însetate legume, deci au nevoie de foarte multă apă, mai ales spre finalul acestei luni, când seceta este mult mai aprigă.
Cu alte cuvinte, vorbim de perioadele importante de udare. În acest sens, dacă în acest an îți păstrezi în mod activ apa în grădina de legume, trebuie să ții cont de faptul că anumite plante au anumite perioade în care este important să primească apă în mod constant.
Legumele care produc fructe, cum ar fi roșiile, ardeii, pepenele galben, vinetele, dovleacul și pepenele galben, vor avea nevoie de apă suficientă în timpul înfloririi și dezvoltării fructelor.
Napii, păstârnacul, morcovii, sfecla și cartofii dulci au nevoie de apă constantă în timp ce le cresc rădăcinile (sau bulbii), salata, varza, broccoli, conopida și varza de Bruxelles au nevoie de udare concentrată în timp ce frunzele sau căpățânile, de fapt, florile nedeschise, se dezvoltă.
Iar ridichile, sfecla, țelina, varza, prazul și muștarul preferă să aibă apă constantă pe tot parcursul ciclului lor de viață.
În primul rând, cele mai multe semințe trebuie menținute umede până când germinează și apar micile răsaduri. De asemenea, transplanturile vor avea nevoie de udare frecventă în primele două săptămâni după ce au fost mutate în patul de grădină.
În afară de cazurile speciale de mai sus, adâncimea rădăcinilor plantei este cea care vă va da indicii despre nevoile de apă ale acesteia. Solul va juca, de asemenea, un rol important, la fel ca și mediul înconjurător,v remea.
Solurile bogate în humus sau compost vor avea o retenție a apei bună spre excelentă, astfel încât veți putea scăpa cu mai puțină apă, în timp ce solurile nisipoase vă vor pune mai des furtunul în mână.
Vezi și: Cum îți faci o gradină de legume acasă. 7 sfaturi de la fermierii României
Deoarece primii câțiva centimetri de sol se usucă rapid, legumele cu rădăcini superficiale, cum ar fi castraveții, spanacul, varza, țelina, porumbul, ceapa, prazul, morcovii, broccoli, ridichile și varza de Bruxelles vor avea nevoie de udare frecventă pe vreme caldă sau pe soluri sărace în humus sau compost.
Legumele cu o adâncime medie a rădăcinilor, cum ar fi vinetele, fasolea, napii, varza kale, salata, mazărea, mazărea, ardeii, cartofii, rutabagele și dovleceii de vară vor avea nevoie, desigur, de udare moderată.
În timp ce plantele cu rădăcini adânci, cum ar fi pepenele galben, dovleceii, păstârnacul, sparanghelul, roșiile, rubarba și cartofii dulci, pot ajunge mai jos și pot exploata rezervele de apă mai mici pentru a obține umiditate.